Ziua trâmbiţei



Ziua trâmbiţei
ZIUA TRÂMBIŢEI. Ziua „vestită... cu sunet de trâmbiţă" (ebr. yom teru’a, Numeri 29:1) sau „ziua de odihnă vestită cu sunet de trâmbiţe" (Levitic 23:24). Luna a 7-a din *calendarul iudaic, tişri (sept./oct.) marca începutul anului civil. Prima zi a lunii trebuia să fie „o zi solemnă de odihnă" în care nu trebuia făcută „nici o lucrare". În LXX expresia yom teru’a din Numeri 29:1 este redată hemera semasias, „o zi de vestire", dar Mişna şi practica tradiţională iudaică au înţeles prin aceasta folosirea sopar-ului, care era confecţionat de obicei din corn de berbec. Tradiţia nu este clară cu privire la ce se înţelegea prin sunarea trâmbiţei, care era însoţită de citirea unor pasaje relevante din Scriptură (H. G. Friedmann, JQR 1, 1888, p. 62 ş.urm.).

BIBLIOGRAFIE
N. H. Snaith, The Jewish New Year Festival, 1947.

T.H.J.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: