zel, râvnă



ZEL, RÂVNĂ. În sensul modern, zel înseamnă fervoarea pentru promovarea unei cauze sau pentru aducerea unui serviciu. Cuvintele corespunzătoare ebr. şi gr. din Biblie pot avea un sens negativ. Astfel, qana’ (verb), qin’a (substantiv) sunt traduse adesea *„invidie", „invidios" (ca în Galateni 26:14; Psalmul 37:1) sau *„gelos", „gelozie" (Geneza 37:11; Iov. 5:2) şi „patimă" (vers. Cornilescu: „pizmă" n.ed.) Proverbe 14:30, sau „zel", în sens pozitiv (2 Samuel 21:2).

Expresia „râvna Domnului (oştirilor)" apare de mai multe ori (2 Împăraţi 19:31; Isaia 9:7; 37:32; cf. Isaia 26:11; 63:15) şi înseamnă preocuparea Lui geloasă pentru poporul Său şi pentru bunăstarea lor: relaţia lor cu El este ca şi aceea dintre o soţie şi soţul ei, şi de aceea în Isaia 59:17 NEB traduce „mânie geloasă" (vers. Cornilescu: „gelozie", n.ed.) (ebr. qin’a).

Şi în NT termenii gr. zeloo (verb) şi zelos (substantiv) pot avea un sens negativ şi un sens pozitiv, în funcţie de context. Termenul este tradus „invidie" (Faptele Apostolilor 7:9), „pizmă" (Faptele Apostolilor 5:17) şi „a pofti" (Iacov 4:2), dar este tradus în sens pozitiv ca „umblaţi" (urmăriţi, doriţi cu tărie) (1 Corinteni 12:31), „plini de râvnă" (Galateni 4:17) sau „râvnă" (2 Corinteni 7:7). Dar „gelos" poate avea şi un sens pozitiv. În 2 Corinteni 11:2 Pavel este „gelos" (zeloo) pentru convertiţii săi, „cu o gelozie sfântă" (zelos), fără să se refere aici la gelozia umană asociată cu posesiunea egoistă sau cu preocuparea pentru propria sa reputaţie, ci gelozia pe care un om o simte pentru persoana iubită; o gelozie „divină" este simţită de Dumnezeu Însuşi cu privire la poporul Său, care se află faţă de El ca într-o relaţie matrimonială (cf. Exod 20:5; 34:14; Deuteronom 5:9, etc.).

Termenul zelotes, *„zelot", este folosit cu privire la apostolul Simon (Luca 6:15; Faptele Apostolilor 1:13), numit în Matei 10:4 şi Marcu 3:18 Simon Canaanitul, unde expresia ho kananaios s-ar putea să fie o traducere a cuvântului aramaic qan’an, „zelot". Zelotes apare de asemenea în 1 Corinteni 14:12, unde cititorii lui Pavel care sunt zeloşi pentru manifestarea Duhului sunt îndemnaţi să caute (zetes) să exceleze în edificarea bisericii, adică, să-şi dea seama că scopul darurilor spirituale este binele comun şi nu nişte scopuri egoiste. În altă parte zelotes este tradus „zelos" (sau, „plin de râvnă") (Faptele Apostolilor 21-20; 22:3; Galateni 1:14; Tit 2:14; 1 Petru 3:13).

Verbul spoudazo este tradus „căutaţi" (2 Petru 1:10), „îmi voi da osteneala" (2 Petru 1:15), „siliţi-vă" (2 Petru 3:14), „am căutat" (Galateni 2:10; Efeseni 4:3; 1 Tesaloniceni 2:17; 2 Timotei 2:15; 4:9, 21), „grăbeşte-te" (Tit 3:12), „să ne grăbim" (Evrei 4:11). Adjectivul spoudaios apare în 2 Corinteni 8:17, 22, iar adverbul spoudaios în Luca 7:4, Filipeni 2:28; 2 Timotei 1:17, Tit 3:13. Substantivul spoude este tradus „râvnâ" (Romani 12:8, 11; 2 Corinteni 7:12), „grabă" (Marcu 6:25; Luca 1:39), „râvnă" (2 Corinteni 8:7-8,16; Evrei 6:11), „silinţă" (2 Petru 1:5).

BIBLIOGRAFIE
H.C. Hahn, NIDNTT 3, p. 1166-1168; A. Stumpf, TDNT 2, p. 877-888; G. Harder, TDNT 7, p. 559-568.

N.H.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: