urâciunea pustiirii



URÂCIUNEA PUSTIIRII. Expresia (ebr. siqqus ssomem) apare pentru prima dată în Daniel 12:11, cu variante în Daniel 9:27 şi 11:31. siqqus = un obiect ofensator, datorită necurăţiei, apoi un idol care aduce o ofensă lui Dumnezeu; siqqus somem probabil că reprezintă un echivalent insultător pentru Baal samem, „domnul cerurilor": „domnul" este un simplu „idol" şi el nu este al „cerurilor" samem, ci el „pustieşte" (somem). Numele pare să aibă în vedere acţiunea lui Antioh IV care a pus pe altarul din Templul de la Ierusalim un altar idolatru mic, descris în 1 Macabei 1:54 ş.urm. ca „urâciunea pustiirii" (gr. bdelygma eremoseos). Potrivit tradiţiei evreieşti, pe altar a fost şi o statuie - aproape sigur o statuie a lui Zeus, domnul cerurilor, sculptat în asemănarea împăratului. Acest sacrilegiu a creat „pustiire", adică, nu distrugere, ci oroarea pustiirii (sau poate faptul că Templul a fost „pustiit", golit de Dumnezeu şi de adevăraţii închinători). În Marcu 13:14; Matei 24:15 s-ar putea să se facă o referire la un sacrilegiu înrudit; este un semn al distrugerii iminente a Templului (nu distrugerea în sine). Sacrilegiul a fost interpretat ca o arătare a lui Anticrist (cf. 2 Tesaloniceni 2:3 ş.urm., şi trebuie observat că în Marcu este folosit verbul „stând" referindu-se, la genul masculin), sau ca sacrilegiul comis de armata romană (cf. Luca 21:20). Poate fi făcută legătura cu stindardele romanilor, care aveau ataşate imagini ale împăratului pentru a fi venerate; aducerea acestora în incinta Temlpului (garnizoana romană era învecinată cu Templul) ar fi fost un „sacrilegiu care creează pustiire, ducând la război şi la distrugerea Templului şi a cetăţii". Versiunea lui Luca este interpretată cel mai bine ca o traducere pentru cititorii ne-evrei, pentru care expresia biblică ar fi fost de neînţeles.

BIBLIOGRAFIE
G. Kittel, TDNT 2, p. 660; G. R. Beasley-Murray, A Commemary on Mark 13, 1957, p. 54-72; W. G. Kümmel, Prophecy and Fulfilment, 1957, p. 95-103; A. L. Moore, The Parousia in the New Testament, 1966; L. Hartmann, Prophecy Interpreted, 1966; C. H. Dodd, More New Testament Studies, 1968; R. T. France, Jesus and the Old Testament, 1971.

G.R.B.-M

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: