trepte



TREPTE. (Ebr. ma’alot, de la ma’ala, „urcuş", „povârniş", cf. lat. gradus; gr. bathmos, „pas", „treaptă" (vezi LXX), „urcuş"). Faptul că umbra avea să fie „dată înapoi zece trepte a fost semnul prin care Domnul i-a confirmat lui Ezechia vindecarea de boala sa mortală (2 Împăraţi 20:8-11; cf. Isaia 38:8). Josephus (Ant. 10. 29) sugerează că se poate ca scările din palatul regelui să fi constituit un fel de cadran solar , dar pentru o discuţie detaliată a întregului incident şi pentru interpretări posibile, vezi C. F. Keil, The Books of the Kings, 1854, p. 463-465 şi S. Iwry, „The Qumrân Isaiah and the End of the Dial of Ahaz", BASOR 147, 1957.

Cuvântul este găsit de asemenea în titlurile Psalmul 120-134, care sunt numite „Cântările treptelor" şi se spune că aceşti psalmi erau cântaţi de procesiunile de pelerini care urcau Mt. Sion în timpul sărbătorilor mari de la Templu (*PSALMI).

Termenul apare o singură dată în NT (1 Timotei 3:13) unde cuvântul grec indică „loc de cinste". Potrivit lui Arndt, aici poate fi vorba de un termen specific religiei misterelor, sugerând o „treaptă" în călătoria sufletului spre cer.

J.D.D.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: