Tirţa



TIRŢA.

1. Fiica cea mai tânără a lui Ţelofhad (Numeri 26:33; 27:1; Iosua 17:3).

2. Un oraş canaanit renumit pentru frumuseţea sa (Cântarea Cântărilor 6:4) , aflat în partea de N a Mt. Efraim, la capătul Văii Farâah de-a lungul căruia trecea drumul din Transiordania spre ţinutul podişului central unde se aflau Sihemul, Samaria, Dotanul şi alte oraşe. Oraşul a fost cucerit de Iosua (Judecători 12:24) şi a fost dat seminţiei lui Manase (Iosua 17:2-3). Ieroboam I a locuit la Tirţa (1 Împăraţi 14:17) şi oraşul a devenit capitala regatului de N pe vremea lui Baeşa (1 Împăraţi 15:21,23; 16:6), Ela şi Zimri (1 Împăraţi 16:8,9,15). Zimri a dat foc palatului în care se afla atunci când a fost blocat acolo de Omri (1 Împăraţi 16:17-18). Şase ani mai târziu Omri a transferat capitala la Samaria, care avea o poziţie mai centrală şi era mai uşor de apărat. În cca. 752 î.Cr. Menahem, un locuitor din Tirţa, a reuşit să-l detroneze pe Şalum şi să ia tronul (2 Împăraţi 15:14,16).

De Vaux a identificat o movilă mare de la Tell el-Farâah, la vreo 11 km NE de Nablus, ca fiind locul cetăţii Tirţa şi în decursul anilor excavaţiile au scos la lumină istoria arheologică a locului. Aşezarea a fost ocupată în continuu începând din vremuri chalcolitice, dinainte de anul 3000 î.Cr. şi până în vremea asirienilor. Ultima perioadă din viaţa cetăţii (nivelul I) reprezintă anii stăpânirii asiriene care au culminat cu distrugerea cetăţii la sfârşitul sec. al 7-lea, poate de către Nebucadneţar. Ocuparea israelită din timpul regatului de N este reprezentată de nivelele I la III. Nivelul din sec. al 9-lea prezintă case standard pe o întindere mare şi o clădire administrativă mai mare în apropiere de poartă (Nivelul III). În sec. al 8-lea au existat mai multe case mari, o clădire administrativă mare şi un număr mare de case sărăcăcioase, care confirmă tabloul zugrăvit de prorocii din sec. al 8-lea (Amos 5:11; Isaia 9:8-10). Această ultimă fază a oraşului s-a încheiat odată cu invazia asiriană din 723-721 î.Cr. (Nivelul III).

BIBLIOGRAFIE
W. F. Albright, „The site of Tirzah and the Topography of Western Manasseh", JPOS 11, 1931, p. 241-251; R. de Vaux şi A. M. Steve, câteva articole în RB din 1947 (voi. 54) până în 1962 (voi. 69), în special vol. 62, 1955, p. 587-589; „Tirzah" în AOTS, p. 371-383; „The Excavations at Tell el-Far’ah and the site of ancient Tirzah", PEQ, 1956, p. 125-140; G. E. Wright, BA 12, 1949, p. 66-68.

J.A.T.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: