Taanac



TAANAC. Actualul, Tell Ta’annek, în extremitatea sudică a văii Izreel, care păzeşte o trecătoare prin Mt. Carmel pe cursul Wadi Abdullah.

Thuthmosis III menţionează localitatea Taanac în descrierea cuceririi V Palestinei (cca. 1450 î.Cr.; ANET, p. 234 ş.urm.), la fel ca *Şişac. Scrisoarea de la Amarna nr. 248 vorbeşte despre un raid al locuitorilor din Taanac împotriva cetăţii Meghido, care era loială Egiptului. Israeliţii l-au înfrânt pe regele acestei cetăţi, dar tribul căruia i-a fost alocată cetatea, Manase, nu a reuşit să o ia în stăpânire (Iosua 12:21; 17:11; Judecători 1:27). A fost una dintre cetăţile levitice (Iosua 21:25) şi a fost ocupată de asemenea de Isahar (1 Cronici 7:29). Taanac şi Meghido sunt asociate îndeaproape în împărţirea administrativă a Israelului făcută de Solomon (1 Împăraţi 4:12) şi în cântarea Deborei în care „Taanac, la apele Meghido" (Judecători 5:19) este locul înfrângerii canaaniţilor. Excavaţii din 1901-1904, 1963, 1966 şi 1968 au scos la lumină o cetate din Epoca Veche a Bronzului, o cetate din Epoca Mijlocie a Bronzului cu fortificaţii taluzate tipice, distruse violent, şi un oraş prosper din Epoca Târzie I a Bronzului (au fost găsite 14 tăbliţe cuneiforme akkadiene). La sfârşitul Epocii Târzii a Bronzului a avut loc o altă distrugere, poate cauzată de armata Deborei. În dărâmături a fost găsită o tăbliţă de lut scrisă cu alfabetul cuneiform canaanit. Cetatea din Epoca Veche a Fierului, conţinând o presupusă clădire cultică din piatră cu stele, numeroase oase de porc şi un altar complex de lut pentru ars tămâie, pare să fi fost distrusă de Şişac. După aceea cetatea a intrat în declin.

BIBLIOGRAFIE
E. Sellin, Tell Ta’annek, 1904; P. W. Lapp, BA 30, 1967, p. 1-27; BASOR 173, 1964, p. 4-44; 185, 1967, p. 2-39; 195, 1969, p. 2-49; D. R. Hillers, BASOR 173, 1964, p. 45-50; A. Glock, BASOR 204, 1971, p. 17-30.

A.R.M.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: