somn



SOMN. VT foloseşte mai multe cuvinte pentru „somn", NT are mai puţine; însă de ele nu se leagă nici o semnificaţie particulară. Ele semnifică somn în sensul odihnei şi refacerii fizice.

După cum ne-am putea aştepta, termenul „somn" este folosit într-un sens figurativ în ambele Testamente. În Proverbe 19:15 etc., el descrie apatie mintală, iar în Proverbe 24:33 se referă la încetineală fizică şi lene, trândăvie. Pavel foloseşte termenul pentru a descrie starea de apatie spirituală a necreştinilor (Efeseni 5:14), care îi lipseşte de vlagă şi îi face să fie nepregătiţi pentru cea de-a doua venire a lui Cristos (Matei 25:22). Dimpotrivă, creştinul s-a trezit din această apatie spirituală, el este însă provocat să rămână treaz (1 Tesaloniceni 5:4-8; Romani 13:11 ş.urm.; Matei 25:13; 26:41).

Somnul este de asemenea un sinonim pentru moartea fizică (Iov 14:12; Ioan 11:11-14; 1 Corinteni 15:18). Aceasta semnifică faptul că moartea, asemenea somnului, nu este o stare permanentă, şi nici nu „distruge identitatea celui care doarme" (Luca 24:39 ş.urm.), în ciuda transformării ce urmează să aibă loc la înviere (1 Corinteni 15:13 ş.urm.).

„Somnul adânc", tardemi, era indus în mod supranatural (Geneza 2:21; 1 Samuel 26:12), şi era aproape echivalent unei *„transe" (Geneza 15:12), în care erau date viziuni (Iov 4:13; Daniel 8:18). Echivalentul lui din NT este hypnos (Faptele Apostolilor 20:9). Viziunile aveau însă loc şi în cursul somnului „obişnuit" (Geneza 28:10 ş.urm.; 1 Samuel 3:2 ş.urm.). Vezi şi *VIS; L. Coenen, NIDNTT 1, p. 441-443.

J.G.S.S.T.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: