Sela



SELA. Din punct de vedere etimologic cuvântu! ebr. (has-)sela’ înseamnă „stânca" sau „pantă" şi poate fi folosit în legătură cu orice loc stâncos. Numele apare de mai multe ori în Biblie.

1. O cetate fortăreaţă a lui Moab, cucerită de Amaţia, împărat al lui Iuda, şi redenumită Iocteel (2 Împăraţi 14:7; 2 Cronici 25:12). Obadia, condamnând Edomul, se referă la cei care locuiau în crăpăturile stâncilor (Sela, Obadia 3). Isaia 42:11 se poate să se refere la acelaşi loc. De secole poziţia este identificată cu un afloriment stâncos din spatele Petrei, identificare ce o găsim în LXX, la Iosephus Flavius şi la Eusebiu. Masivul platou stâncos Umm el-Biyara se înalţă la 300 m deasupra nivelului Petrei (trad. gr. a localităţii Sela), şi la 1.130 m deasupra nivelului mării. A fost investigat de Nelson Glueck în 1933 şi de W. H. Morton în 1955. O parte a unei aşezări edomite din Epoca fierului a fost excavată de doamna C. M. Bennett în 1960-5, şi locuinţele descoperite ţin de secolul al 7-lea î.Cr., se poate însă să fi înlocuit altele mai vechi. Poziţia a fost ocupată de nabateeni cca. 300 î.Cr. şi ei au transformat marea vale spre nord, în jur de 1.370 m lungime şi 225-450 m lăţime, în întregime împrejmuită de versanţi muntoşi, în uimitoarea cetate tăiată în stâncă, Petra - „cetatea roşie, având jumătate din vârsta timpului".

Mai recent s-a pretins că un alt aşezământ din epoca fierului, es-Sela’, la 4 km nord-vest de Bozia (Buseira) se potriveşte mai bine dovezilor biblice şi post-biblice. Acest aşezământ a fost trecut cu vederea datorită susţinerii impresionante şi continue a punctului de vedere în favoarea Petrei. (Vezi A. F. Rainey, IDBS, p. 100.)

2. Un aşezământ neidentificat, la graniţa amoriţilor în vremea judecătorilor (Judecători 1:36), după câte se pare în interiorul lui Iuda.

3. Isaia, referindu-se la judecata viitoare a Moabului, a vorbit despre moabiţi fugari ce aveau să trimită tribut lui Iuda din îndepărtata Sela (Isaia 16:1). Aşezământul este neidentificat.

BIBLIOGRAFIE
Cu privire la Umm el-Biyara vezi N. Glueck, AASOR 14, 1933-34, p. 77 şi urm.; W. H. Morton, BA 19, 1956, p. 26 ş.urm.; RB 71, 1964, pag. 250-253; C. M. Bennett, RB 73, 1966, p. 372-403. Cu privire la identitatea lui Şela, vezi J. Starcky, DBS, 1966, col. 886-900.

J.A.T.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: