Sceva



SCEVA. Părintele real sau prezumtiv al unui grup de şapte persoane care practicau magia şi care, dorind să-l imite pe Pavel în Efes, au folosit cuvintele lui Isus pentru a scoate un duh; au fost respinşi de duh şi atacaţi de cel care avea duhul: un incident care i-a impresionat foarte adânc pe evrei şi pe cei dintre Neamuri (Faptele Apostolilor 19:13 ş.urm.). Povestirea a fost fără îndoială preţuită ca o demonstraţie a faptului că „Numele Domnului" nu era o formulă magică cu efect automat.

Sceva este descris ca şi un „mare preot iudeu". Cu toate că aceasta ar putea să denote că el este un membru al famiilor mari preoţeşti, aici titlul de mare preot se pare că este adoptat de sine doar pentru reclamă - tot aşa cum unii învăţători din zilele noastre se numesc „Profesor". Se poate ca „Fiii marelui preot Sceva" să fi fost titlul colectiv pentru această „firmă" itinerantă (vezi v. 13); un mare preot iudeu era, în ochii păgânilor superstiţioşi, o sursă impresionantă de cunoştinţe ezoterice. BA Mastin, totuşi, argumentează faptul că, în calitate de preoţi, ei erau exorcişti autentici, chiar dacă fără succes.

Manuscrisele arată mai multe variante în detaliu.

BIBLIOGRAFIE
K. Lake şi H. J. Cadbury, BC, 1.4, p. 241-243; BA Mastin, JTS s.n. 27, 1976, p. 405-412.

A.F.W.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: