Salmanasar
SALMANASAR. (Ebr. salman’eser;
gr. Salmennasar; asir. Sulmanu-asaridu, „dumnezeul Sulman este
căpetenia"). Cuvântul în ebr. poate fi citit slmn‘sr (JSS 21, 1976,
p. 8).
Salmanasa a fost numele mai multor domnitori
asirieni. Împăratul *Asiriei căruia Osea i s-a supus (2 Împăraţi 17:3) s-a
numit Salmanasar al V-lea (727-722 î.Cr.) fiul lui Tiglat-Pileser III. Când
Osea a încetat să mai plătească tribut în al 7-lea an de domnie, Salmanasar a
început un asediu de trei ani al *Samariei, capitala Israelului. În analele
rămase până azi nu există menţionat numele acestui împărat, dar Lista
eponimelor asiriene menţionează asediul Samariei şi în cronicile Babilonului se
spune că Salmanasar „a zdrobit rezistenţa cetăţii Samaria". Este posibil
ca „împăratul Asiriei" în mâinile căruia a căzut cetatea să fi fost
acelaşi Salmanasar, deşi capturarea finală a oraşului este revendicată de
succesorul său, Sargon al II-lea în 722/1 î.Cr. Este foarte posibil ca Sargon
să fi uzurpat tronul imperiului tocmai în timpul asediului Samariei şi apoi să
fi continuat campania (POTT, p. 58-63).
Salmanasar al III-lea, împăratul Asiriei 859-824
î.Cr., a întreprins adeseori raiduri împotriva teritoriilor din vest, iar prima
atestare documentară asiriană a contactului cu Israelul este cea din analele
sale. În anul 853 î.Cr. înfruntă coaliţia formată din regii sirieni sub
conducerea lui Irhuleni al Hamatului şi Hadadezer al Damascului, la Qarqar.
Printre ei a fost şi „Ahab israelitul", care, potrivit asirienilor va
furnizat 2.000 de care de luptă şi 10.000 de oameni. Înaintarea asiriană a fost
temporară şi Salmanasar nu s-a reîntors decât după 3 ani (1 Împăraţi 16:29;
20:20; 22:1).
În scrierile sale referitoare la operaţiunile
militare împotriva Siriei care au avut loc în anul 841 î.Cr., Salmanasar al
III-lea pretinde că l-a înfrânt pe Hazael al Damascului (vezi 1 Împăraţi
19:15). Totuşi, el n-a cucerit cetatea ci a trecut în Liban prin Hauran, unde a
primit tribut de la „Iehu fiul lui Omri", eveniment ce nu este menţionat
în VT, aşa cum apare descris pe obeliscul negru de la Nimrod (*Calah).
BIBLIOGRAFIE
CAH, 3, 1978.
D.J.W.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu