Rut, cartea
RUT, CARTEA. În Biblia ebr.
Rut este una dintre cele cinci suluri Megilloth, incluse în
„Scrieri", a treia împărţire a Canonului. Este citită anual de către evrei
la Sărbătoarea Săptămânilor. În Septuaginta, Vulgata, şi în versiunile cele mai
moderne, cartea este plasată imediat după Judecători; Josephus (Contra
Apionem 1.8) aparent o socoteşte ca şi fiind o anexă după Judecători şi nu
o consideră ca o carte separată când enumeră toate cărţile Canonului. Pentru
subiectul cărţii, vezi *Rut.
I. Schiţa conţinutului
a. Naomi, rămânând văduvă şi
pierzându-şi fiii, se întoarce din Moab în oraşul său natal, Betleem, împreună
cu nora ei Rut (1:1-22).
b. Rut culege snopi pe câmpul lui
Boaz, ruda bogată a lui Naomi (2:1-23).
c. Rut se duce la Boaz cerându-i să
îndeplinească atributul de răscumpărător al rudelor apropiate (3:1-18).
d. Rut se căsătoreşte cu Boaz şi
naşte pe Obed (4:1-17).
e. Genealogia de la Pereţ până la
David (4:18-22).
II. Autorul, data şi scopul
Cartea Rut este plină de dificultăţi pentru
critici, pentru că, la fel ca şi Iov, nu conţine nici o indicaţie cu privire la
autorul ei. Doar pe baza tradiţiei, această pastorală idilică este atribuită
ultimului dintre judecători, prorocului-preot Samuel.
Cadrul evenimentelor este în perioada judecătorilor
(Rut 1:1), însă scrierea aparţine unei dăţi mai târzii. Acest lucru este
indicat atunci când autorul explică obiceiuri mai timpurii (Rut 4:1-12). Pentru
compunerea cărţii sunt presupuse o serie de date începând cu perioada
pre-exilică şi sfârşind cu cea post-exilică.
Stilul şi limbajul clasic indică o dată mai
timpurie, la fel şi atitudinea faţă de căsătoriile în afara poporului Israel,
pentru că, sub legea Deuteronomului o moabită nu putea niciodată să intre în
adunare (Deuteronom 23:3). Datarea mai târzie este bazată pe interesul anticar
manifestat în carte, şi pe presupusa legătură a acestei cărţi cu reformele lui
Ezra şi Neemia. Una din şcolile de gândire găseşte atât dovezi pentru o datare
timpurie cât şi pentru datări mai târzii în scrierile cărţii, presupunând că
genealogia lui David (Rut 4:18-22) şi explicaţiile obiceiurilor timpurii
aparţin unei date mult mai târzii decât cartea însăşi.
S-au adus multe sugestii cu privire la scopul
acestei cărţi, printre care următoarele. A avut scopul de a scoate la iveală o
genealogie pentru cel mai mare rege în istoria ebraică, David, pentru că acest
lucru a fost omis în cărţile lui Samuel. Cartea reprezintă un pamflet politic,
o broşură antiseparatistă, scrisă pentru a contracara severitatea lui Ezra şi
Neemia asupra subiectului căsătoriilor mixte. Este o pledoare umanitară în
favoarea văduvei fără copii aşa ca ruda cea mai apropiată să îşi asume
responsabilitatea pentru ea. Cartea a fost concepută pentru a descrie o
providenţă atotconducătoare. Şi de asemenea să prezinte o pledoarie în favoarea
toleranţei rasiale. Probabil că nu a existat nici un motiv în spatele acestei
cărţi şi ea a fost doar o povestire care trebuia spusă. Ea prezintă desigur un
contrast mai plăcut cu relatările de la sfârşitul cărţii Judecători, care
aparţin aceleaşi perioade generale (Judecători 17-21).
BIBLIOGRAFIE
H.H. Rowley, „The Marriage of Ruth", HTR 40,
1947, p. 77 ş.urm., republicată în The Servant of the Lord and other Old Testament
Essays, 1952, p. 161 ş.urm.; E. Robertson, „The Plot of the Book of
Ruth", BJRL 32, 1949-50, p. 207 ş.urm., A.E. Cundall şi L. Morris, Judges
and Ruth, TOTC, 1968.
M.B.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu