Rut, cartea



RUT, CARTEA. În Biblia ebr. Rut este una dintre cele cinci suluri Megilloth, incluse în „Scrieri", a treia împărţire a Canonului. Este citită anual de către evrei la Sărbătoarea Săptămânilor. În Septuaginta, Vulgata, şi în versiunile cele mai moderne, cartea este plasată imediat după Judecători; Josephus (Contra Apionem 1.8) aparent o socoteşte ca şi fiind o anexă după Judecători şi nu o consideră ca o carte separată când enumeră toate cărţile Canonului. Pentru subiectul cărţii, vezi *Rut.

I. Schiţa conţinutului

a. Naomi, rămânând văduvă şi pierzându-şi fiii, se întoarce din Moab în oraşul său natal, Betleem, împreună cu nora ei Rut (1:1-22).

b. Rut culege snopi pe câmpul lui Boaz, ruda bogată a lui Naomi (2:1-23).

c. Rut se duce la Boaz cerându-i să îndeplinească atributul de răscumpărător al rudelor apropiate (3:1-18).

d. Rut se căsătoreşte cu Boaz şi naşte pe Obed (4:1-17).

e. Genealogia de la Pereţ până la David (4:18-22).

II. Autorul, data şi scopul

Cartea Rut este plină de dificultăţi pentru critici, pentru că, la fel ca şi Iov, nu conţine nici o indicaţie cu privire la autorul ei. Doar pe baza tradiţiei, această pastorală idilică este atribuită ultimului dintre judecători, prorocului-preot Samuel.

Cadrul evenimentelor este în perioada judecătorilor (Rut 1:1), însă scrierea aparţine unei dăţi mai târzii. Acest lucru este indicat atunci când autorul explică obiceiuri mai timpurii (Rut 4:1-12). Pentru compunerea cărţii sunt presupuse o serie de date începând cu perioada pre-exilică şi sfârşind cu cea post-exilică.

Stilul şi limbajul clasic indică o dată mai timpurie, la fel şi atitudinea faţă de căsătoriile în afara poporului Israel, pentru că, sub legea Deuteronomului o moabită nu putea niciodată să intre în adunare (Deuteronom 23:3). Datarea mai târzie este bazată pe interesul anticar manifestat în carte, şi pe presupusa legătură a acestei cărţi cu reformele lui Ezra şi Neemia. Una din şcolile de gândire găseşte atât dovezi pentru o datare timpurie cât şi pentru datări mai târzii în scrierile cărţii, presupunând că genealogia lui David (Rut 4:18-22) şi explicaţiile obiceiurilor timpurii aparţin unei date mult mai târzii decât cartea însăşi.

S-au adus multe sugestii cu privire la scopul acestei cărţi, printre care următoarele. A avut scopul de a scoate la iveală o genealogie pentru cel mai mare rege în istoria ebraică, David, pentru că acest lucru a fost omis în cărţile lui Samuel. Cartea reprezintă un pamflet politic, o broşură antiseparatistă, scrisă pentru a contracara severitatea lui Ezra şi Neemia asupra subiectului căsătoriilor mixte. Este o pledoare umanitară în favoarea văduvei fără copii aşa ca ruda cea mai apropiată să îşi asume responsabilitatea pentru ea. Cartea a fost concepută pentru a descrie o providenţă atotconducătoare. Şi de asemenea să prezinte o pledoarie în favoarea toleranţei rasiale. Probabil că nu a existat nici un motiv în spatele acestei cărţi şi ea a fost doar o povestire care trebuia spusă. Ea prezintă desigur un contrast mai plăcut cu relatările de la sfârşitul cărţii Judecători, care aparţin aceleaşi perioade generale (Judecători 17-21).

BIBLIOGRAFIE
H.H. Rowley, „The Marriage of Ruth", HTR 40, 1947, p. 77 ş.urm., republicată în The Servant of the Lord and other Old Testament Essays, 1952, p. 161 ş.urm.; E. Robertson, „The Plot of the Book of Ruth", BJRL 32, 1949-50, p. 207 ş.urm., A.E. Cundall şi L. Morris, Judges and Ruth, TOTC, 1968.

M.B.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: