Rimon (1)


RIMON (1).

1. „Tunător", un titlu al zeului furtunii Hadad (vezi *HADADRIMON) căruia i se închinau locuitorii Damascului. Recunoscător pentru vindecarea sa de lepră făcută de Elisei, comandantul sirian de armată Naaman a cerut două roabe pline cu pământ din Israel. El s-a hotărât să ridice un altar cu acest pământ în templul lui Rimon, pentru ca să i se închine Dumnezeului lui Israel pe pământul propriu (2 Împăraţi 5:17-18). Templul, era situat în Damasc, probabil pe locul ocupat de templul roman al lui Zeus, a cărui emblemă era de asemenea un fulger. Acum în acelaşi loc se află faimoasa moschee Umayyad. Vezi J.C. Greenfield, IEJ 26, 1976, p.195-198.

2. Un om din tribul lui Beniamin din Berot, tatăl lui Baana, şi Recab, care l-a asasinat pe Iş-Boşet (2 Samuel 4:2, 9). Este posibil ca acest nume de persoană, precum şi toponimele similare dacă nu este o abreviere care include elementul divin Rimon, poate să derive din termenul ebr. rimmon, care înseamnă „rodie". Vezi articolul următor.

D.J.W.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: