Raba



RABA.

1. Un oraş împrejmuit de sate din ţinuturile deluroase ale lui Iuda (Iosua 15:60), posibil Rubute din scrisorile de la Amarna şi Thutmosis III, din regiunea Ghezer.

2. Capitala lui Amon, acum Aman, capitala Iordanului, 35 km la E de râul Iordan. Numele ei complet apare în Deuteronom 3:11; 2 Samuel 12:26; 17:27; Ieremia 49:2; Ezechiel 21:20 ca şi „Raba, cetatea copiilor lui Amon" (rabbat bene ammon), şi este prescurtat la Raba (rabba) în 2 Samuel 11:11; 12:27; Ieremia 49:3 etc. Numele înseamnă, evident, „Oraşul principal" (LXX îl redă prin akra, „citadelă", la Deuteronom 3:11). Sicriul lui Og, regele Basanului se află acolo (Deuteronom 3:11; Cornilescu „pat de fier").

Puterea amoniţilor a crescut o dată cu cea a Israelului, astfel încât David a fost confruntat cu un rival în Hanun, fiul lui Nahaş. După învingerea aliaţilor aramei ai lui Hanun, şi a armatei amoniţilor, David şi Ioab au reuşit să invadeze cetatea lui Amon, Ioab fiind cel care a cucerit Raba, lăsându-i însă lui David onoarea de a lua citadela. Locuitorii au fost puşi la muncă forţată (2 Samuel 10; 12:26-31; 1 Cronici 19:20) (în unele traduceri ale Bibliei aceste texte au fost interpretate diferit, arătând că locuitorii au fost torturaţi cu ajutorul acelor instrumente, n.tr.) După moartea lui Solomon, Amon i-a redat independenţa aducând din nou necazuri lui Israel. Prorocii au vorbit împotriva Rabei, pe care o vedeau ca pe o reprezentantă a amoriţilor (Ieremia 49:2, 3; Ezechiel 21:20; 25:5; şi Amos 1:14).

Raba, reconstruită şi redenumită Philadelphia de Ptolomeu Philadelphus (285-246 î.Cr.) a devenit unul din oraşele ţinutului Decapolis şi un important centru comercial.

În vecinătatea localităţii Amman de astăzi se găsesc considerabile vestigii arheologice. La aeroport a fost dezgropată o clădire din secolul al XIII-lea (perioada târzie a Epocii bronzului). Aceasta fusese utilizată ca şi loc de depunere a rămăşiţelor omeneşti incinerate, multe dintre ele aparţinând unor copii tineri, care poate fuseseră sacrificaţi lui Moloh. Citadela însăşi conţine multe ruine ample ale oraşelor din perioada bizantină, romană şi elenistică, cu inscripţii datând din sec. 8 şi 7 î.Cr. S-au găsit de asemenea rămăşiţe ale unei fortificaţii datând către sfârşitul Epocii bronzului.

BIBLIOGRAFIE
F.M. Abel, Géographie de la Palestine, 2, 1933, p. 423-425; G.L. Harding, Antiquities of Jordan, 1967, p. 61-70; C.M. Bennett, Levant 10, p. 1-9.

J.A.T.
A.R.M.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: