Purim



PURIM. Este un praznic evreiesc sărbătorit în perioada dintre ziua a 13-a şi a 15-a a lunii Adar. Cu ocazia aceasta se citeşte cartea Esterei, şi în mod tradiţional, poporul adunat în sinagogă strigă în dezaprobare ori de câte ori este menţionat numele lui Haman. Cartea Esterei ne informează despre originea praznicului. În timpul domniei lui Ahaşveroş, probabil Xerxes (486-465 î.Cr.), dar posibil Artaxerxes II (404-359 î.Cr.), *Haman, vizirul, a hotărât să-i masacreze pe toţi evreii. Întrucât eraun om superstiţios, a tras la sorţi să afle care ar fi ziua prielnică. Cuvântul pur, care în Estera 3:7; 9:24, 26, se spune că înseamnă „sorţi", nu este un cuvânt în ebr. ci mai curând asociat cu termenul asir. puru, care înseamnă pietricică, folosită pentru tragerea la sorţi.

Primele aluzii la acest praznic, în afara VT, se găsesc în 2 Macabei 15:36, unde se dă un decret în anul 161 î.Cr., pentru a sărbători în fiecare an înfrângerea lui Nicanor de către Iuda Macabeul, în „cea de-a treisprezecea zi a celei de-a 12-a luni, care este numită Adar în limba siriană - cu o zi înainte de ziua lui Mardoheu". Dacă datăm cartea a 2-a a Macabeilor pe la mijlocul primului secol î.Cr., aceasta arată că prin anul 50 î.Cr., Purim era sărbătorit în ziua a 14-a a lui Adar. Pasajul paralel din 1 Macabei 7:49 vorbeşte despre instituirea a ceea ce mai târziu s-a numit Ziua lui Nicanor, pe data de 13 a lunii Adar, dar nu face referire la Purim, sărbătorit în ziua a 14-a. Nu putem trage nici o concluzie folosindu-ne de această tăcere.

La sfârşitul primului secol d.Cr., Josephus spune că Ziua lui Nicanor a fost ţinută pe data de 13 a lunii Adar (Ant. 12.412) iar Purim pe data de 14 şi 15 a lunii Adar (Ant. 11. 295). Destul de interesant este faptul că Josephus nu foloseşte cuvântul Purim, ci spune că evreii ţin două zile phroureas (alte versiuni sunt phrouraios, phroureous, phrouraios). Acest cuvânt gr. pare să se bazeze pe verbul phroureo, care înseamnă „a păzi", „a proteja".

Ziua lui Nicanor a încetat să mai fie ţinută după sec. al 7-lea d.Cr., dar ziua a 13-a a lunii Adar a devenit treptat parte a praznicului Purim. Spre deosebire de zilele de 14 şi 15, care erau zile de sărbătoare, 13 Adar era o zi de post.

Sugestiile care s-au făcut (de ex. J.C. Rylaarsdam, IB, 3, p. 968 ş.urm.) că sărbătoarea este o adaptare evreiască a unui mit cu privire la lupta dintre zeităţile babiloniene sau persane nu pot fi susţinute cu dovezi. Este prea puţin probabil ca pentru o sărbătoare naţională foarte mare, evreii să fi adaptat o dramă a politeismului păgân.

BIBLIOGRAFIE
J.H. Greenstone, Jewish Holidays and Festivals, 1940.

J.S.W.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: