pucioasă



PUCIOASĂ. (În ebr. goprit, gr. theion, „sulf"), un mineral cristalin de culoare galbenă, cu proprietăţi medicale şi fumigene, care poate fi găsit în stare naturală în regiunile cu activitate vulcanică, cum ar fi Valea Mării Moarte (cf. Geneza 19:24). Elementul arde repede în aer şi, în consecinţă, este asociat în Biblie cu focul (de ex. Geneza 19:24; Psalmul 11:6; Ezechiel 38:22; Luca 17:29; Apocalipsa 9:17-18; 14:10; 19:20; 20:10; 21:8), şi apare cu sens figurat, descriind mânia aprinsă a lui Dumnezeu (Isaia 30:33; 34:9; Apocalipsa 14:10). Mediul obişnuit al locurilor unde poate fi găsit în stare naturală a făcut ca acest cuvânt să fie folosit şi pentru a indica ariditatea unei regiuni (Deuteronom 29:23; Iov 18:15). Ştim că substanţa aceasta a fost foarte bine cunoscută în lumea antică datorită faptului că apar cuvinte înrudite cu goprit în acadiană, aramaică şi arabă. Termenul theion apare deja în Homer şi este folosit regulat în LXX pentru a traduce termenul ebr. goprit.

Cuvântul pucioasă, deşi are o formă arhaică, a fost reţinut şi în traducerile mai curente.

BIBLIOGRAFIE
R. Campbell Thompson, A Dictionary of Assyrian Chemistry and Geology, 1936, p. 38-39; KB3, p. 193.

T.C.M.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: