pridvor



PRIDVOR. Termenul ebr. ‘ulam, ’elam (cf. asir. ellamu, „faţă") este folosit pentru vestibulul Templului lui Solomon (1 Împăraţi 6:3) şi pentru intrarea Templului lui Ezechiel (Ezechiel 40). Palatul lui Solomon a indus un pridvor de stâlpi, cu un pridvor în faţă şi cu altul pentru tronul de judecată (1 Împăraţi 7:6-7). Este posibil ca aceste clădiri să-şi aibă originea în modelul sirian bit hilani, o clădire cu mai multe camere, constând dintr-o intrare în care se intra pe nişte scări şi care dădea într-o cameră pentru public, şi din diferite alte camere şi o altă scară ducea la etajul de sus sau pe acoperiş. Este posibil ca unicul termen ebr. misderon (Judecători 3:23, de la rădăcina sdr, „a pune în rânduială, a aranja") să se refere la un portic de felul acesta la etajul superior, cuvântul descriind o colonadă (vezi H. Frankfort, Art and the Architecture of the Ancient Orient, 1954, p. 167-17S, şi reconstrucţia din cartea lui Sir Leonard Woolley, A Forgotten Kingdom, 1953, p. 113). Cinci pridvoare (gr. stoa) au înconjurat scăldătoarea Betezda pentru a-i adăposti pe cei care veneau acolo (Ioan 5:2). Petru a tăgăduit că-L cunoaşte pe Domnul în pridvorul care dădea spre curtea casei marelui preot (Matei 26:71, pylon; Marcu 14:68, proaulion). Pridvorul lui Solomon a fost o alee acoperită, lată de 30 de coţi, care avea două rânduri de stâlpi înalţi de 25 de coţi, şi era aşezat în partea de E a Curţii Neamurilor, în Templul lui Irod (Ioan 10:23; Faptele Apostolilor 3:11; 5:12; Josephus, Ant. 15. 380-425). (*TEMPLU.)

A.R.M.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: