popor
POPOR.
1. Termenul ebr. le’om, care
ocazional apare la sing., dar mult mai frecvent la pl. le’ummim, poate
să însemne: (i) o rasă sau o grupare etnică (Geneza 25:23, sg. şi pl.); (ii)
suma totală a populaţiei supusă unui conducător, acelaşi concept dintr-un alt
punct de vedere (Proverbe 14:28, sg.); (iii) totalitatea sau o bună parte
dintr-o comunitate etnică considerată ca vehicolul judecăţii şi al
sentimentelor (Proverbe 11:26, sg.); (iv) în mod excepţional, poporul evreu
(Isaia 51:4, sg.); (v) în mod frecvent, la pl., naţiunile ne-evreieşti (de ex.
Isaia 55:4).
2. Cuvântul ebr. goy,
„naţiune", „popor", poate însemna specific Neamuri, dar această nu
etimologic, ci mai degrabă prin asociere; sau, când termenul li se aplică
israeliţilor, el denotă descrierea lor de la credinţă şi o necredincioşie faţă
de Dumnezeu (Judecători 2:20; Isaia 1:4; etc.) Termenul este folosit într-o
metaforă vie despre un roi de lăcuste în Ioel 1:6. LXX foloseşte de regulă ethnos
în loc de goy, şi totuşi, uneori NT foloseşte ethnos referitor la
Israel, arătând că aceste asocieri nu trebuie considerate ca fiind prea rigide.
3. Cu câteva excepţii neglijabile
(cf. Geneza 26:11, „filistenii"; Exod 9:15, „egiptenii"), cuvântul
ebr. ‘am, „popor", a ajuns să fie folosit numai pentru Israel ca
naţiune aleasă, dar acest sens al cuvântului este dobândit pe parcurs, nu este
intrinsec cuvântului. Echivalentul din LXX este laos. Alte cazuri în
care cuvântul nu se referă la Israel sunt descrierile metaforice ale furnicilor
şi ale şoarecilor de munte (Proverbe 30:25 ş.urm.). Negaţia neobişnuită din
Deuteronom 32:21, ataşată direct substantivului, refuză să acorde poporului
acele caracteristici care i-ar justifica de fapt numele (cf. „Lo-Ami",
Osea 1:9). În primele cărţi unde apare, expresia biblică ‘am ha’ares se
referă la oamenii obişnuiţi din ţară, şi-i deosebeşte de conducători şi de
aristocraţie. În perioada lui Ezra şi Neemia, expresia şi-a restrâns sensul şi
s-a referit la acei palestinieni cu care israeliţilor li s-a interzis să se
căsătorească; cf. Ezra 9:1-2, etc. În literatura rabinică, termenul - care era
referitor la singular pentru un individ şi la plural (‘amme ha’ares)
despre un grup de oameni - a ajuns să se refere în mod specific la toţi cei
care nu reuşeau să respecte întreaga lege tradiţională, în toate detaliile ei.
Un avertisment cu privire la dispreţul rabinilor faţă de astfel de persoane se
găseşte în Ioan 7:49.
4. Echivalentul obişnuit în NT
pentru ‘am este laos sau demos, spre deosebire de ochlos,
care înseamnă mai degrabă o mulţime.
R.A.S.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu