Vă recomandăm:

Vă recomandăm:

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S Ş T Ţ U V Z

plasă


PLASĂ. În Biblie, mrejele şi laţurile sunt ori instrumente din sfori împletite în ochiuri, folosite la pescuit sau la vânat, ori desene în formă de reţea sau grătare.

a. Mreje şi laţuri pentru pescuit şi vânat

În VT, există patru rădăcini ebr. care au fost traduse cu „mreajă, laţ".

1. Din verbul yrs, „a lua", provine reset care este un laţ pentru prins păsări (Proverbe 1:17) sau o plasă de prins vietăţi care trăiesc în apă (Ezechiel 32:3) şi este folosit deseori la modul figurativ, pentru cursele pe care le întind oamenii răi (de ex. Psalmul 9:15, amplasate să prindă picioarele omului), sau pentru judecăţile lui Dumnezeu (de ex. Ezechiel 12:13, va fi prins în laţul Meu).

2. herem, „ceva perforat", este o mreajă mare care poate fi întinsă pe ţărm la uscat (Ezechiel 26:5) şi este folosită frecvent figurativ cu privire la inima unei femei rele (Eclesiastul 7:26) şi cu privire la judecata pe care i-o face Dumnezeu lui Faraon (Ezechiel 32:3), referitor la oamenii jefuitori (Mica 7:2) şi la puterea militară a haldeilor (Habacuc 1:15).

3. Din rădăcina sud, „a vâna", mesoda este o mreajă deprins peşte (Eclesiastul 9:12), masud şi mesuda sunt folosite cu privire la judecăţile lui Dumnezeu (Iov 19:6, care înconjoară prada; Psalmul 66:11) şi masod în Proverbe 12:12 este poate o cursă pentru cei răi.

4. Din rădăcina kmr, care în arabă înseamnă „a birui" sau „a acoperi", cuvântul ebr. mikmoret este mreaja pe care o întindeau pe apă pescarii egipteni (Isaia 19:8), mlikmeret, VA „a trage", VSR „năvod", este un simbol al armatei haldeilor (Habacuc 1:15), iar mikmor este folosit pentru prinderea unei antilope (Isaia 51:20), iar mikmar se foloseşte figurativ, pentru cursele pe care le întind cei răi (Psalmul 141:10).

În NT, cuvintele greceşti sunt traduse cu „mreajă".


5.
De la diktyo, „a prinde în plasă", avem cuvântul diktyon, cel mai frecvent şi mai general termen pentru mreajă. Acest tip de mreajă a fost folosit de ucenicii lui Isus (Matei 4:20-21); se lăsa jos (Luca 5:4) sau se arunca (Ioan 21:6) în apă, şi se golea în barcă (Luca 5:7) sau se trăgea la mal (Ioan 21:8).

6. De la verbul amphiballo, „a arunca în jur", avem amphiblestron, „o mreajă care se aruncă", de asemenea folosită de ucenicii lui Isus (Matei 4:18).

7. De la verbul sasso, „a umple", avem sagene, „năvod", o plasă care se trăgea la mal şi cu care Domnul nostru a comparat Împărăţia cerurilor (Matei 13:47). Ca acest năvod să fie tras la ţărm, era nevoie de mai mulţi bărbaţi (Matei 13:48).

Îngrijirea mrejelor includea spălarea (Luca 5:32), uscarea (Ezechiel 47:10) şi dregerea lor (Matei 4:21).

BIBLIOGRAFIE
G. Dalman, Arbeit und Sitte, 6, 1939, p. 335-337, 343-363.

b. Plase ca reţele şi grătare

În jurul bazei altarului de bronz pe care se aduceau arderi de tot în Cortul întâlnirii era un grătar în formă de plasă (reset, Exod 27:4-5) sau sub formă de reţea (ma aseh reset, Exod 38:4). Acest grătar putea să aibă un rol atât artistic cât şi practic, întrucât era mai uşor de purtat decât un metal solid şi permitea să se formeze tirajul necesar arderii.

Capitelurile celor doi stâlpi care erau în faţa Templului lui Solomon au fost decorate cu un model în formă de reţea (în ebr. sebaka, de la o rădăcină care înseamnă „a împleti", 1 Împăraţi 7:17; Ieremia 52:22). Cei care cred că aceşti stâlpi au fost torţe, susţin că acele grătare deschise ar permite aerului să intre în capiteluri şi să întreţină arderea, dar acest aspect nu este menţionat în Biblie.

BIBLIOGRAFIE
H.G. May, The Two Pillars before the Temple of Solomon, BASOR 88, December 1942, p. 19-27.

J.T.


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: