pitic



PITIC. (În ebr. daq, „subţire", „mic"). Termenul este folosit pentru a denota handicapurile fizice care-l împiedică pe un om să îndeplinească oficiul de preot (Levitic 21:20), dar înţelesul exact al cuvântului ebr. nu este clar. Acelaşi cuvânt este folosit pentru vacile slabe şi spicele goale din visul lui Faraon (Geneza 41:3,23), şi este posibil ca aluzia să fie făcută la o persoană pipernicită. În Orientul Apropiat se credea întotdeauna că piticii sunt posedaţi de anumite puteri deosebite (deseori puteri magice), vezi IEJ 4, 1954, p. 1 ş.urm.; HUCA 26, 1955, p. 96.

J.D.D.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: