Pisga, Aşdot-Pisga



PISGA, AŞDOT-PISGA. Însoţit întotdeauna de articolul hotărât, termenul Pisga are sensul de urcuş de „vârf” sau de „pantă" (Aşdot) a unui munte. De aici se poate deduce că Pisga este un substantiv comun care se referă la o creastă a unui munte sau a unui deal. Termenul „Pisga" se referă atunci la una sau mai multe creste din platoul transiordanian. „Pantele Muntelui Pisga" (Aşdod-Pisga, în vers. Cornilescu, „picioarele muntelui Pisga", n.tr.) se poate referi la întreaga creastă a platoului moabit care se ridică la E de Marea Moartă (Deuteronom 3:17, VA; 4:49; Iosua 12:3; 13:20). Aceste pasaje se referă la graniţele ţinutului amoriţilor şi apoi ale ţinutului rubeniţilor.

În afară de platoul general, Pisga se referă la o creastă specifică sau la un vârf al Mt. *Nebo. În Numeri 21:20 este vorba despre o aşezare pe ruta parcursă de israeliţi, iar în Numeri 23:14, despre vârful de pe care Balaam a încercat să blesteme pe poporul lui Dumnezeu - ambele locuri sunt în apropierea pustiei la N şi E de Marea Moartă şi probabil că se referă la aceeaşi creastă.

Înainte de moartea lui, Moise a văzut ţara promisă de „pe muntele Nebo, pe vârful muntelui Pisga" (Deuteronom 3:27; 34:1). Acest platou trebuie probabil identificat cu Ras es Siyaghah, versantul de N al Mt. Nebo care nu este atât de înalt. Pe măsură ce această creastă pătrunde spre V, ea dă posibilitatea observatorului să vadă o întindere mai mare, şi deci este foarte posibil ca acesta să fi fost locul de unde a privit Moise ţara.

BIBLIOGRAFIE
G.T. Manley, EQ 21, 1943, p. 81-92.

G.G.G.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: