pârâu



PÂRÂU. Cuvântul nahal este folosit pentru un curs de apă care este nesecat tot timpul anului, pentru un curent de apă şi pentru o albie uscată a unui râu. În afară de Iordan, aproape toate cursurile permanente de apă sunt afluenţii de pe malul stâng al acestuia, fiind alimentaţi de izvoare. Un astfel de râu este Chisonul (1 Împăraţi 18:40), al doilea râu ca mărime în ceea ce priveşte debitul, şi Iabocul, Zerka de astăzi (Geneza 32:22-23). Pârâul care se revarsă este folosit metaforic (de ex. în Amos 5:24), la fel ca şi caracterul temporar al pârâului care a secat (Iov 6:15). Seceta cumplită seacă până şi pâraiele alimentate de izvoare (de ex. 1 Împăraţi 17:2-7). Uneori albia are o manta de vegetaţie care se datorează nivelului scăzut al apei. Astfel, este posibil ca „pârâul sălciilor" (Isaia 15:7 ; versiunea Cornilescu traduce „apele Nimrim", n. tr.) să se refere la o manta de arbuşti de leandru sau la o vegetaţie de alt gen. În poezie, cuvântul mayim, „apă", este folosit frecvent pentru albia unui curs de apă (Iov 12:15; Psalmul 42:1; Isaia 8:7; Ioel 1:20). (*EGIPTULUI, RÂUL)

J.M.H.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: