Pamfilia



PAMFILIA. O regiune de coastă din partea de S a Asiei Mici, cu ieşire la Golful Mare Lycium, fiind aşezată între *Licia şi *Cilicia. Este menţionată în Faptele Apostolilor 13:13; 14:24 şi 15:38, în legătură cu prima călătorie misionară a lui Pavel. Ramsey crede că vizita lui Pavel aici a fost scurtată datorită îmbolnăvirii lui şi a climei neprielnice (SPT, p. 89 ş.urm.). Conform tradiţiei, după războiul troian, regiunea a fost colonizată de Amfilocus şi Calchas (sau Mopsus, rivalul şi succesorul lui). Mărturiile pe care le avem în ceea ce priveşte limba ne confirmă că avem de a face cu o aşezare mixtă. Oraşele mai importante au fost Attaleia, probabil locul unde a debarcat Pavel, întemeiat de Attalus II din Pergam, după anul 189 î.Cr., aici fiind aduşi colonişti din Atena; Aspendus, o bază navală persană desprecare se susţine că ar fi fost întemeiată de greci; Side, întemeiat de coloniştii greci colici (numiţi după Aeolus, „stăpânul vânturilor" în mitologia greacă n.tr.); şi *Perga. Regiunea a fost sub stăpânire persană până în timpul lui Alexandru cel Mare, după care, cu excepţia unei perioade scurte când a fost ocupată de  Ptolomeu I şi Ptolomeu III, a trecut în posesia seleucizilor din Siria. După înfrângerea lui Antiohus III, C. Manlius a cucerit regiunea şi a adus-o sub stăpânire romană, iar marile oraşe au fost incluse şi ele în alianţă. Attaleienilor li s-a dat acum (189 î.Cr.) fâşia de pe coastă, unde au întemeiat oraşul Attaleia. Au urmat multe schimbări, începând cu anul 102 î.Cr., Pamfilia a făcut parte din provincia Cilicia, dar în jurul anului 44 î.Cr., a fost inclusă în Asia. În anul 36 î.Cr., Marcu Antoniu a cedat teritoriul aliatului său Amintas, regele Galatiei. Datorită faptului că a pactizat cu Octavian înainte de înfrângerea lui Marcu Antoniu la Actium, Amintas a continuat să posede regiunea, până la moartea lui într-o bătălie împotriva unui trib ce locuia în munţi, în anul 25 î.Cr. Începând cu această dată şi până în anul 43 d;Cr., Pamfilia a făcut parte din provincia Galatiei. În anul acela, Constantin a format provincia Licia-Pamfilia. Mai târziu s-a făcut reorganizări teritoriale, în timpul domniei lui Galba şi Vespasian. Biserica întemeiată la Pergam este singura biserică din această regiune menţionată în primul secol, dar în vremea persecuţiilor lui Diocleţian, în anul 304 d.Cr., existau aici 12 biserici.

BIBLIOGRAFIE
A.H.M. Jones, Cities of the Eastern Roman Provinces, 1971, p. 123 ş.urm.

E.M.B.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: