palat
PALAT. Cuvântul desemnează o clădire
mare rezidenţială, sau un grup de clădiri în care locuieşte un conducător şi
personalul său administrativ. În timpul monarhiei israelite, centrul administrativ
era numit ’armon, VA „palat", VSR; „citadelă, palat, cetăţuie sau
castel". O bună parte din bogăţia naţională era păzită în citadelă. De
aceea, capturarea citadelei constituit scopul oricărei cuceriri. De aceea, în
jurul ei au fost constuite fortificaţii considerabile, astfel încât regele
împreună cu supravieţuitorii credincioşi ai armatei lui puteau să reziste
încercării duşmanilor de a captura citadela, chiar dacă cealaltă parte a
capitalei ar fi căzut deja pradă inamicului. Atunci când prezic căderea
naţiunilor, prorocii se referă specific la citadelele din *Babilon (Isaia
25:2), din *Ierusalim (Isaia 32:14; Ieremia 6:5, 9:21; 17:27; Amos 2:5), Damasc
(Ieremia 49:27; Amos 1:4) şi Edom (Isaia 34:14; Amos 1:12). Amos vorbeşte de
asemenea despre nimicirea citadelelor din Gaza (1:7), din Tir (1:10), din Raba
(1:14), din Moab (2:2) şi din *Samaria (3:11).
Una dintre cele mai complete citadele din Siria şi
Palestina a fost descoperită cu ocazia săpăturilor arheologice din Zinjirli (în
antichitate, Sam al) şi a fost folosită aprox. între anii 900-600 î.Cr. Trei
palate şi mai multe magazii au fost înconjurate de ziduri şi de turnuri, iar în
complexul acesta nu se putea intra decât prin două porţi. În Palestina nu s-au
mai găsit decât nişte ruine foarte sărăcăcioase ale citadelei din *Samaria. O
citadelă similară, dar mai mică, a fost construită de împăratul Ioachim la
Ramat Rahel şi probabil că la ea se referă Ieremia (22:13-14). Ca şi la
Samaria, citadela a fost fortificată cu un zid de apărare construit în formă
dreptunghiulară, înăuntrul căruia era o curte mare, o magazie şi un palat.
Săpăturile arheologice arată că în vremea lui
Solomon atât *Haţorul cât şi *Meghido aveau clădiri administrative închise în
perimetrul citadelei. Solomon a ales un sistem similar la Ierusalim, unde
citadela a incorporat *Templul, palatul împăratului (1 Împăraţi 3:1, „Casa
pădurii Libanului" (1 Împăraţi 7:2-5), săli şi pridvoare (7:6-7), un palat
pentru fiica lui faraon (7:8-9:24) şi curţi (7:12). Una dintre marile clădiri
de la Meghido, probabil construită de Solomon, a fost rezidită ca un bit-hilani
(*PRIDVOR), un stil arhitectural care pare să fi fost adoptat la construirea
Pridvorului stâlpilor şi Pridvorul tronului de la Ierusalim (1 Împăraţi 7:6-7).
„Casa pădurii Libanului" a fost o încăpere de 100 x 50 de coţi. Scopul
unei astfel de încăperi a fost, cel puţin în parte, acela de a depozita bogăţia
împărăţiei (1 Împăraţi 10:17), dar nu este clar dacă a fost o sală de ospeţe,
aşa cum este sugerat de unele obiecte care erau aşezate în ea (10:21), un
depozit (Isaia 22:8) sau un hol la intrare. Casa împărătească (bet hammelek)
trebuie să fi fost cu mai multe nivele, aşa încât să ofere spaţiu suficient
pentru împărat, pentru nevestele şi familia lui, precum şi pentru sfetnicii şi
slugile sale.
Cu toate că termenul „casă mare" (în ebr. hekal) se referă în mod normal la un templu, el este folosit şi pentru palat (la fel în acad., ekallu), atunci când este clădirea principală dintr-un oraş. Palatul lui *Ahab din Izreel (1 Împăraţi 21:1), palatul împăratului asirian de la Ninive (Naum 2:6) precum şi palatele din *Babilon (2 Împăraţi 20:18; Daniel 4:4, 29 etc.) şi de la Susa (Ezra 4:14) sunt descrise prin această expresie. Palatele din Asiria, din Babilon şi din Persia au facilitat administraţia unor mari imperii şi de asemenea stocarea unor cantităţi mari de materiale luate ca tribut. Pe lângă birouri şi depozite, în complexul palatului erau incluse şi temple, dând împăratului posibilitatea să-şi ducă la îndeplinire îndatoririle lui religioase, pentru a intra în graţiile zeilor. Căpeteniile de vârf aveau fiecare casa lui, iar alte părţi ale palatului includeau şcoli (Daniel 1:4) pentru prinţi, pentru viitorii slujitori civili ai împărăţiei şi pentru preoţi. Bogăţiile unui împărat erau expuse pentru a fi văzute de vizitatori, aşa că încăperile oficiale şi curţile publice erau ornamentate bogat şi mobilate luxos. Uneori în perimetrul palatului erau sădite grădini cu plante exotice (Estera 7:7-8).
După perioada exilului, palatele sunt numite uneori
fortăreţe (în aram. bira); pentru palatele din Ierusalim (1 Cronici
29:1,19- Neemia 2:8; 7:2), din Susa (Daniel 8:2; Neemia 1:1; Estera 1:2,5,
etc.) şi din Ecbatana (Ezra 6:2) se foloseşte acest cuvânt. Daniel (11:45)
descrie casa împăratului de N prin cuvântul ‘appeden (VA, „palat",
VSR - „corturi ale palatului"), cuvânt care este similar cu un cuvânt din
persana veche (apadana) şi care este de fapt un hol cu coloane, putând
în cazul de faţă să descrie nişte corturi foarte mari sprijinite de mulţi
stâlpi.
Palatul (aule) marelui preot (Matei 26:3;
Ioan 18:15) a fost probabil o casă mare cu o arhitectură elenistică, construită
în jurul unor curţi cu colonade.
Isus vorbeşte despre nevoia de a păzi un palat de
felul acesta care conţine bogătie (Luca 11:21). *Irod cel Mare a construit
palate la Ierusalim, la *Machaerus, la *Ierihon, palatul lui Irod lângă
Betleem, şi la Masada. În Ierusalim a construit un palat puternic fortificat cu
trei turnuri, numite Hippicus, Fasael şi Mariamne, lângă poarta de pe colţ.
Această clădire formează fundamentul Citadelei de astăzi. Au existat două
palate la Masada şi ambele au fost excavate şi restaurate parţial. Palatul de
la N este foarte interesant poziţionat pe stâncă, faţă în faţă cu muntele al
cărui vârf este retezat şi care a fost fortificat de Irod.
În VT, palatele sau citadelele reprezintă deseori
bogăţiile unei naţiuni. Palatul unei naţiuni credincioase se bucură de pace
(Psalmul 122:7), în timp ce palatul unei naţiuni păcătoase este nimicit
(Ieremia 17:27; Amos 2:5) şi devine pustiit (Isaia 34:13-14).
BIBLIOGRAFIE
D. Ussishkin, „King Solomon’s Palaces", BA 36,
1973, p. 78-105; G. Turner, „The State Apartments of the Late Assyrian
Palaces", Iraq 32, 1970, p. 177-213.
C.J.D.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu