moaşă
MOAŞĂ (în ebr. meyalledet, „cea
care ajută la naştere"). Moaşa ajuta la naşterea unui copil prin faptul că
lua copilul, îi tăia cordonul ombilical, spăla copilul cu apă, îl freca cu sare
şi îl înfăşa (Ezechiel 16:4); apoi anunţa pe tatăl copilului de naşterea
acestuia (Ieremia 20:15).
În tradiţia ebraică, moaşele sunt menţionate pentru
prima dată în vremea lui Iacov, când le-au ajutat să nască pe Rahela (Geneza
35:17) şi pe Tamar (Geneza 38:28); în cel de-al doilea caz, moaşa l-a legat cu
o aţă roşie pe primul născut dintre cei doi gemeni, practic pe cel mai în
vârstă.
În Mesopotamia şi Egipt şi chiar şi la evrei, la
naştere femeile stăteau ghemuite deasupra unei perechi de cărămizi sau a unor
pietre - cuvântul obnayim din Exod 1:16 - sau pe un scaun de naştere
făcut după acelaşi model. Toate aceste practici pot fi documentate foarte bine
din surse antice. Papirusul egiptean Westcar, scris în perioada dinastiei
Hicsos (cca. 17007 1600 î.Cr.), relatează felul în care trei zeiţe au ajutat pe
soţia unui preot să nască trei gemeni: fiecare a luat în braţele ei câte un
copil; ele au tăiat cordonul ombilical, au spălat copiii şi i-au învelit în
faşă pe o lespede de cărămidă, apoi au plecat să aducă vestea naşterii soţului
care aştepta (M. Lichtheim, Ancient Egyptian Literature, 1, 1973, p.
220-221). Acest text arată de asemenea cum la naştere copiilor li se dădeau
nume care rezultau dintr-un joc de cuvinte, aşa cum găsim în Geneza şi în alte locuri.
În limba egipteană, cele două cărămizi sau pietre (şi de asemenea scaunele de
naştere) se numeau db’t, „cărămizile", sau mshnt, cuvântul
acesta din urmă fiind urmat de hieroglifa unei cărămizi sau a unei perechi de
cărămizi, sau a unui scaun de naştere (vedere într-un singur plan), etc.
Cuvântul egipt. msi, „a da naştere" era deseori urmat de hieroglifa
unei femei încovoiate în timpul naşterii, iar într-un text de mai târziu,
femeia este arătată cum se apleacă peste două cărămizi sau pietre. Vezi W.
Spiegelberg, Aegyptologissche Randglossen zum Alten Testament, p. 19-25;
H. Rand, IEJ 20, 1970, p. 209-212, pl. 47.
K.A.K.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu