Minit
MINIT. (în ebr. minnit).
Menţionat în Judecători 11:33 ca punctul până la care a înaintat Iefta când a
invadat ţinutul lui Amon. Eusebiu (Onom. p. 132) arată că locul acesta se afla
la capătul unei rute naturale care ducea de la Iordan spre ţinuturile muntoase
dintre Rabat-Amon (Amman) şi Hesbon. Nu se cunoaşte locul cu precizie.
Este posibil ca Ezechiel 27:17 să fi făcut aluzie
la acelaşi loc; dar Cornill şi alţii au corectat cuvântul, traducându-l prin
„condimente" (ICC, ad loc.).
J.P.U.L.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu