Milet



MILET. Cel mai sudic dintre marile oraşe ionice de pe coasta de V a Asiei Mici. A înflorit ca şi centru comercial, iar în secolele al 8-lea, al 7-lea şi al 6-lea î.Cr. a întemeiat multe colonii în zona Mării Negre şi a avut de asemenea legături cu Egiptul. Faraonul Neco a adus o jertfă în templul din Milet, după victoria de la Meghido din 608 î.Cr. (2 Împăraţi 23:29; 2 Cronici 35:20 ş.urm.). Locuitorii Miletului s-au împotrivit expasiunii Lidiei, iar în 499 î.Cr. au iniţiat revolta ionică împotriva Persiei, dar oraşul lor a fost nimicit în 494 î.Cr. În perioada lui de mare prosperitate, Miletul a fost reşedinţa primilor filozofi greci Thales, Anaximander şi Anaximenes, cât şi a lui Hecataeus, cronicarul. Produsele lui de lână au fost renumite în întreaga lume.

După distrugerea lui de către persani oraşul a suferit multe schimbări, iar când Pavel l-a vizitat (Faptele Apostolilor 20:15; 2 Timotei 4:20 ) locuitorii lui trăiau încă în umbra trecutului glorios. În vremea aceasta el făcea parte din provincia romană a Asiei şi, datorită înnămolirii portului lui (astăzi un lac în interiorul uscatului) prin depozitarea aluviunilor transportate de râul Maeander, Miletul a decăzut din punct de vedere comercial. O inscripţie găsită în ruinele amfiteatrului de piatră arată locul care le era rezervat evreilor şi oamenilor „temători de Dumnezeu".

K.L.McK.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: