mene mene techel upfarsin



MENE MENE TECHEL UPFARSIN. Este în scripţia de pe peretele din odaia ospăţului lui Belşaţar (Daniel 5:25, VSR; „MENE MENE TEKEL şi PARSIN", întrucât u din U-pharsin este conjuncţia „şi", după care p devine sunetul aspirat ph (p). Conform interpretării pe care o dă Daniel (v. 26-28), mene derivă din termenul aramaic mena, „a număra", indicând că zilele imperiului haldeilor au fost numărate şi se apropiau de sfârşit; teqel derivă din termenul aramaic teqal „a cântări" (vezi în ebr. saqal, de unde provine şi „siclu"), indicând faptul că Belşaţar a fost cântărit în cântarele divine şi a fost găsit uşor; iar forma de plural parsin este înlocuită de singularul peres, care derivă din termenul aramaic peras, „a împărţi", indicând că imperiul lui avea să fie împărţit între mezi şi perşi (paras, un alt derivat al aceleiaşi rădăcini prs (VSR, VA, NVI, „PERES").

Misterul constă nu în descifrarea cuvintelor aramaice, ci în înţelesul pe care-l au. La suprafaţă ele se refereau la o serie de măsurători sau la unităţi monetare, „o mina, o mina, un siclu şi jumătate de siclu". Dar aceste cuvinte erau lipsite de contextul care le-ar fi făcut inteligibile pentru împărat şi pentru înţelepţii lui.

Mai mulţi erudiţi în studiile biblice au făcut diferite încercări de a asocia unităţile de măsură specificate cu conducătorii care s-au perindat la cârma Babilonului, de ex. Nebucadneţar (o mina), Belşaţar (un siclu), mezii şi perşii (jumătăţi de măsură) (C.S. Clermont-Ganneau, A.H. Sayce); Evil-Merodac şi Nergal-Şareţel (două mina), Labaşi-Marduc (un siclu), Nabonid şi Belşaţar (două jumătăţi de mina) (E.G. Kraeling); Nebucadneţar (o mina), Evil-Merodac (un siclu), Belşaţar (o jumătate de mina) (H.L. Ginsberg); Nebucadneţar (o mina), Nabonidus (un siclu), Belşaţar (o jumătate de mina) (D.N. Freedman, care trage concluzia din Rugăciunea lui Nabonid, care s-a găsit la Qumran, că original în cartea lui Daniel au fost menţionaţi toţi aceşti trei împăraţi ai haldeilor). Aceste încercări sunt fascinante dar neconcludente.

BIBLIOGRAFIE
Comentarii la cartea lui Daniel de către J A. Montgomery, 1927, E.W. Heaton, 1956, A. Jeffery, III, 6, 1956, şi J.G. Baldwin, TOTC, 1978, ad. loc.; C.S. Clermont-Ganneau, Journal Asiatique, Series 8.1, 1886, p. 36 ş.urm.; A.H. Sayce, The Higher Criticism and the Verdict of the Monuments, 1895, p. 530 ş.urm.; E.G. Kraeling, JBL, 63, 1944, p. 11 ş.urm.; H.L. Ginsberg, Studies in Daniel, 1948, p. 24 ş.urm.; O. Eissfeldt, „Die Mene-tekel-Inschrift", ZAW 62, 1951, p. 105 ş.urm.; D.N. Freedman, BASOR 145, februarie 1957, p. 31 ş.urm.

F.F.B.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: