Mardoheu



MARDOHEU (în ebr. mordekay; mordokay; Ezra 2:2).

1. Un lider al exilaţilor, care s-a întors cu Zorobabel (Ezra 2:2; Neemia 7:7; 1 Ezdra 5:8).

2. Un exilat evreu care s-a mutat în Susa, capitala Persiei, unde a fost angajat la palatul împărătesc. El a fost un beniamit, fiul lui Iair şi un urmaş al lui Chiş, luat ca prins de război în Babilon de către Nebucadneţar (Estera 2:5-6). El a crescut-o pe verişoara lui care era orfană şi care se numea Hadasa (*ESTERA) şi pentru că a descoperit un complot împotriva regelui Xerxes, a fost răsplătit cu introducerea numelui său în cronicele împărăteşti (Estera 2:7,21-23). (Unii susţin că Mardoheu a fost un funcţionar în probleme de finanţe, lucrând la Susa în perioada lui Xerxes.)

El s-a opus vizirului Haman care a căutat să-i omoare pe toţi evreii (Estera 3). Când această răutate s-a întors împotriva lui Haman, Mardoheu i-a luat locul, fiind al doilea în rang după rege (cap. 5-6; 6-10). El s-a folosit de această funcţie ca să-i încurajeze pe evrei să se apere împotriva masacrului pe care l-a pus la cale Haman. În semn de respect faţă de Mardoheu, oficialii provinciei persane cărora le-a scris el l-au sprijinit în acţiunea lui de a-i apăra pe evrei. Sărbătorirea acestui eveniment prin festivalul anual *Purim a fost mai târziu asociată cu „ziua lui Mardoheu" (2 Macabei 15:36).

Mardoheu este probabil traducerea în ebr. a unui nume babilonian foarte frecvent şi anume, Mardukaya. Acest nume apare în texte, inclusiv într-unul care datează de la cca. 485 î.Cr. (AfO 19, 1959-60, p. 79-81) şi într-un altul care vorbeşte despre un oficial din Ushtannu, satrap de Babilon (ZAW 58, 1940-41, p. 243 ş.urm.; vezi S.H. Horn, BibRes 9, 1964, p. 14-25).

D.J.W.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: