magi



MAGI. Termenul este folosit în Herodot (1. 101, 132) cu privire la un trib al Mezilor care îndeplineau o slujbă preoţească în Imperiul Persan; în lucrările altor scriitori clasici termenul este sinonim cu „preot". Pe lângă aceste utilizări, Daniel (1:20; 2:27; 5:15) utilizează cuvântul pentru o clasă de „înţelepţi" sau astrologi care tălmăcesc visurile şi mesajele ce le primesc de la zeităţile lor. În NT sensul este mai larg şi îi include pe toţi cei care practică arta magiei (vezi. Faptele Apostolilor 8:9; 13:6, 8).

Atât Daniel cât şi Herodot ne ajută să înţelegem cine au fost magii din Matei 2:1-12. Se pare că aceşti magi au fost astrologi religioşi ne-evrei, care din studiul mişcării astrelor au dedus naşterea unui mare rege iudeu. După ce au căutat să obţină informaţii de la autorităţile iudaice, ei au venit la Betleem să aducă omagii noului născut. Nu este sigur dacă „Răsăritul" de unde au venit ei se referă la Arabia, la Babilon sau la vreo altă ţară.

Istoricitatea vizitei magilor a fost pusă la îndoială datorită tăcerii pe care au păstrat-o alte surse, atât cu privire la evenimentul propriu-zis cât şi cu privire la ulterioara ucidere a copiilor de către Irod, precum şi datorită faptului că a fost considerată ca o parte legendară a naraţiunii. Deşi trebuie să acordăm deplină greutate descrierilor istorice din istorisire (de exemplu, steaua care a stat deasupra Betleemului), simbolismul descriptiv nici nu confirmă nici nu neagă istoricitatea evenimentului în discuţie. O abordare ad litteram, fie ea cu scopul de a dezbrăca naraţiunea de elementul istoric ori de a exagera elementul miraculos este incompatibilă cu semnificaţia pe care evanghelistul o dă naraţiunii. Pentru Matei, vizita magilor reprezintă relaţia pe care o are Mesia cu lumea Neamurilor şi este de asemenea o introducere a altor evenimente privitoare la copilăria lui Isus, semnificative din punct de vedere profetic. Naraţiunea descrie fidel aspiraţiile mesianice ale evreilor şi caracterul lui Irod. Poate că există într-o anumită măsură o confirmare şi din punct de vedere astronomic referitoare la stea, *STELE în suprapunerea lui Jupiter şi a lui Saturn în anul 7 î.Cr. şi în raportul privitor la o cometă în China în anul 4 î.Cr. Dar paralele de genul acesta trebuie utilizate cu precauţie.

Tradiţiile creştine de mai târziu i-au privit pe magi ca pe nişte regi (datorită Psalmul 72:10; Isaia 49:7; 60:3) şi au stabilit numărul lor la trei (datorită darurilor) sau la 12. În calendarul creştin...(Epifania), original asociată cu Botezul lui Cristos, reflectă importanţa vizitei magilor pentru creştinătatea de mai târziu. (*MAREA VESTIRE; *CÂNTAREA MARIEI).

E.E.E.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: