legare şi dezlegare



LEGARE ŞI DEZLEGARE (aram. ‘asar şi sira; gr. deo, lyo). Termeni rabinici folosiţi în Matei 16:19 cu privire la autoritatea doctrinară a lui Petru de a declara unele lucruri permise sau interzise; folosiţi şi în Matei 18:18 cu privire la autoritatea disciplinară a apostolilor de a condamna sau de a ierta. Autoritatea disciplinară diferă de puterea rabinică personală prin faptul că este inseparabilă de Evanghelia proclamată; astfel, în Matei 10:12-15 ucenicii care propovăduiesc nu rostesc nici o judecată omenească; în Matei 13:30; 22:13 simbolismul „legării" semnifică judecata divină. Autoritatea doctrinară este exercitată prin învăţătura apostolică (Faptele Apostolilor 2:42) şi prin lucrarea de învăţare a altora (2 Timotei 2:24-26), fiind făcută cu discernământ.

Termenul deo (singur) este folosit în sens simbolic cu referire la căsătorie (1 Corinteni 7:29), la legăturile legale (Romani 7:2) şi la slujirea lui Pavel (Faptele Apostolilor 20:22). Termenul lyo (singur) este folosit cu privire la legi care au fost uşurate (Matei 5:19), la păcate iertate (Apocalipsa 1:5) şi (cf. deo) la izbăvire (Luca 13:16).

BIBLIOGRAFIE
IDB, 1, p. 438; R. Bultmann, The History of the Synoptic Tradition, 1968; JewE, 3, p. 215; O. Cullmann, Peter: Disciple-Apostle-Martyr, 1953, p. 204-206.

D.H.T.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: