Vă recomandăm:

Vă recomandăm:

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S Ş T Ţ U V Z

Valea lui Iosafat


VALEA LUI IOSAFAT. Numele dat de Ioel locului judecăţii finale din Ioel 3:2, 12. În amândouă aceste versete numele „Iosafat" (care înseamnă „Iahve a judecat") este asociat cu faptul că Dumnezeu va judeca (ebr. sapat). Prin urmare, este probabil că „valea lui Iosafat", la fel ca şi „valea hotărârii", în v. 14, este un termen simbolic despre judecată, nu un nume geografic curent.

Valea lui Iosafat a fost identificată cu diferite locuri. Unii au crezut că Ioel nu s-a referit la un loc anumit; de ex. Targum Ionatan traduce acest nume „câmpia hotărârii judecăţii", iar Theodotion îl redă „locul de judecată". Întrucât Ioel foloseşte termenul geografic „vale", majoritatea cercetătorilor au considerat că a fost avută în vedere o anumită localizare. Ibn Ezra sugerează valea Beraca la S de Betleem, unde forţele lui Iosafat s-au adunat după nimicirea duşmanilor (2 Cronici 20:26), dar Zaharia 14 plasează judecata în apropiere de Ierusalim, iar potrivit cu 1 Enoh 53:1 toate popoarele sunt adunate pentru judecată într-o vale adâncă din apropiere de valea Hinom. Tradiţia iudaică, creştină şi musulmană identifică locul judecăţii finale cu valea Chedron, între Ierusalim şi Muntele Măslinilor. Din această cauză aici au fost îngropaţi mulţi oameni - musulmanii mai ales pe coasta de V, iar evreii în special pe coasta de E a văii. Un mormânt din perioada greco-romană de pe coasta de E a fost identificat în mod greşit cu mormântul regelui Iosafat. Încă pe vremea pelerinului din Bordeaux (333 d.Cr.) şi a lucrării lui Eusebius Onomasticon (s.v. Koilas) numele Iosafat a fost asociat cu această vale. Unii obiectează faţă de folosirea de către Ioel a cuvântului ‘emeq, „vale largă", în timp ce valea Chedronului este numită nahal, „vâlcea" („pârâu") (2 Samuel 15:23). A fost identificată de asemenea cu „valea împăratului" (2 Samuel 18:18), care se uneşte cu valea Chedron, venind dinspre NV (C. F. Keil, E. G. Kraeling) şi cu valea Hinm, la V şi S de Ierusalim (G. W. Wade).

BIBLIOGRAFIE
E. Robinson, Biblical Researches in Palestine, 1, 1856, p. 268-273; J. A. Bewer în ICC, 1912, despre Ioel 3 (MI 4):2; E. G. Kraeling, Rand McNally Bible Atlas, 1956, p. 342.

J.T.


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: