Hazael



HAZAEL (ebr. haza’el, hazah’el, „El vede" sau „Cel pe care-l vede Dumnezeu"). Un rege puternic din Siria (Aram), biciul lui Dumnezeu pentru Israel în timpul domniei lui Ioram, Iehu şi Ioahaz. Ilie a fost însărcinat să-l ungă ca pe unul dintre cei trei rânduiţi să desăvârşească extirparea închinării la Baal pe care a început-o el (1 Împăraţi 19:15-17). Mai târziu, Hazael, care a fost trimis de Ben-Hadad II la Elisei, a aflat că el avea să fie rege şi avea să devină un asupritor al Israelului, o prorocie care avea să fie împlinită repede prin omorârea lui Beh-Hadad şi urcarea lui pe tron (2 Împăraţi 8:7-15). El a luptat împotriva lui Ioram la Ramot Galaad (2 Împăraţi 8:28-29; 9:14-15) şi l-a înfrânt frecvent pe Iehu, devastând regiunea de la E de Iordan mergând spre S până la valea Amon (2 Împăraţi 10:32-33). El şi-a continuat atacurile în timpul domniei lui Ioahaz şi numai îndurarea lui Dumnezeu a salvat Israelul de la nimicirea completă (2 Împăraţi 13:3,22 ş.urm.). 2 Împăraţi 12:17-18 descrie o incursiune siriană în SV Palestinei, probabil cu scopul de a asigura controlul asupra drumurilor comerciale. Gatul a fost cucerit, Ierusalimul a fost ameninţat şi Hazael a fost oprit numai prin plata unui tribut din visteria Templului. Ascensiunea Siriei a fost stăvilită numai după moartea lui Hazael când fiul său, Ben-Hadad III, a fost înfrânt de trei ori de Ioas, regele lui Israel (2 Împăraţi 13:24-25). Întrucât a fost unul dintre principalii asupritori sirieni ai lui Israel, amintirea lui Hazael a persistat, aşa încât o jumătate de secol după aceste evenimente, Amos a menţionat numele lui ca un simbol al apogeului puterii Siriei care avea să simtă focul judecăţii lui Dumnezeu (Amos 1:4).

În inscripţii cuneiforme asiriene numele lui Hazael apare de asemenea ca oponent al lui Salmanaser în începând din 841 î.Cr. Modul în care este formulat textul arată că asirienii ştiau că Hazael a fost un uzurpator („fiul nimănui", ANET, p. 280, text (c), 14-2:1), şi că predecesorul său fusese victima unui atentat (Weidner, AfO 13, 1940, p. 233 ş.urm.).

Hazael trebuie să fi ajuns la tron înainte de 841 î.Cr., întrucât armatele sale şi cele ale lui Ioram, regele Israelului, au luptat în 842 la Ramot-Galaad; anul 843 î.Cr., sugerat de Unger (Israel and the Arameans of Damascus, 1957, p. 75), este o dată suficient de timpurie. În cei 30 de ani care au urmat nu sunt cunoscute alte ciocniri între cele două regate, până când Adad-nirari III între anii 805-802 î.Cr. l-a supus pe Hazael care era deja îmbătrânit (ANET, p. 281-282; DOTT, p. 51-52), numindu-l Mari, care în limba aramaică înseamnă „domnitor". Este evident că redutabilul Hazael devenise cunoscut în Siria ca „domnitorul" prin excelenţă şi acest epitet a fost preluat de cronicarii asirieni. Hazael „a asuprit pe Israel în tot timpul domniei lui Ioahaz (2 Împăraţi 13:22), care a domnit între anii 814/813-798 î.Cr. şi a supravieţuit cel puţin pentru o vreme, probabil până prin 797 sau 796 î.Cr.

Prada de război luată de asirieni din Damascul lui Hazael a inclus obiecte de fildeş, două dintre ele purtând inscripţia l-mr’n Hz’l, „aparţinând domnului nostru Hazael" şi alta gravată cu figura unui prinţ, poate o reprezentare a lui Hazael însuşi.

BIBLIOGRAFIE
Cu privire la Hazael şi Israel, în general, vezi R. de Vaux, RB 43, 1934, p. 512-518 şi A. Jepsen, AfO 14, 1941/4, p. 153-172. Vezi de asemenea *ARAM şi *BEN-HADAD pentru alte informaţii generale şi bibliografie.

J.G.G.N.
K.A.K.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: