Hamor
HAMOR. „Măgar",
vezi mai jos. Domnitorul cetăţii Sihem pe vremea lui Iacov (Geneza
33:19-34:31), de la ai cărei locuitori (lit. „fii"; semiţii folosesc
frecvent cuvântul în sensul acesta, vezi mai jos) Iacov a cumpărat o bucată de
pământ (Geneza loc. cit.; Iosua 24:32). Atât Hamor cât şi fiul lui Sihem au
murit în măcelul bărbaţilor din Sihem condus de Simeon şi Levi care au jefuit
cetatea pentru umilirea surorii lor *Dina. În perioada judecătorilor, numele
lui Hamor continua să fie legat de Sihem (Judecători 9:28). În NT, în
cuvântarea sa dramatică în faţa Soborului, Ştefan a combinat cumpărarea
peşterii Macpela de către Avraam cu cumpărarea de către Iacov a pământului de
la Sihem - o caracteristică realistă a desfăşurării rapide a prezentării
fulgerătoare a istoriei lui Israel, nu o eroare a lui Luca (Faptele Apostolilor
7:16).
Folosirea numelor de animale ca nume personale, cum este
cazul lui Hamor care înseamnă „măgar" era obişnuită în ţările şi în
vremurile biblice, vezi Meranum („căţel"), numele unui doctor din
tăbliţele de la Mari din epoca patriarhală (Bottéro şi Finet, Archives
Royales de Mari, 15, 1954, p. 152 şi bibliografie; comparată cu Mendenhall,
BASOR 133, 1954, p. 26, n. 3). Şi în Egipt pot fi întâlnite multe exemple.
Jertfirea unui măgar făcea uneori parte din încheierea unui
legământ (Mendenhall, op. cit.), dar interpretarea expresiei „fiii lui
Hamor" ca „membri ai unei confederaţii" - aşa cum sugerează Albright
în Archaeology and the Religion of Israel, 1953, p. 113 - nu este
necesară. „Fiul" unui loc sau al unei persoane înseamnă adesea doar
cetăţean al acelui loc sau membru al unui grup tribal, vezi folosirea obişnuită
a expresiei „copiii (fiii) lui Israel", „fiicele Ierusalimului", cât
şi expresii asiriene similare.
K.A.K.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu