Hamor



HAMOR. „Măgar", vezi mai jos. Domnitorul cetăţii Sihem pe vremea lui Iacov (Geneza 33:19-34:31), de la ai cărei locuitori (lit. „fii"; semiţii folosesc frecvent cuvântul în sensul acesta, vezi mai jos) Iacov a cumpărat o bucată de pământ (Geneza loc. cit.; Iosua 24:32). Atât Hamor cât şi fiul lui Sihem au murit în măcelul bărbaţilor din Sihem condus de Simeon şi Levi care au jefuit cetatea pentru umilirea surorii lor *Dina. În perioada judecătorilor, numele lui Hamor continua să fie legat de Sihem (Judecători 9:28). În NT, în cuvântarea sa dramatică în faţa Soborului, Ştefan a combinat cumpărarea peşterii Macpela de către Avraam cu cumpărarea de către Iacov a pământului de la Sihem - o caracteristică realistă a desfăşurării rapide a prezentării fulgerătoare a istoriei lui Israel, nu o eroare a lui Luca (Faptele Apostolilor 7:16).

Folosirea numelor de animale ca nume personale, cum este cazul lui Hamor care înseamnă „măgar" era obişnuită în ţările şi în vremurile biblice, vezi Meranum („căţel"), numele unui doctor din tăbliţele de la Mari din epoca patriarhală (Bottéro şi Finet, Archives Royales de Mari, 15, 1954, p. 152 şi bibliografie; comparată cu Mendenhall, BASOR 133, 1954, p. 26, n. 3). Şi în Egipt pot fi întâlnite multe exemple.

Jertfirea unui măgar făcea uneori parte din încheierea unui legământ (Mendenhall, op. cit.), dar interpretarea expresiei „fiii lui Hamor" ca „membri ai unei confederaţii" - aşa cum sugerează Albright în Archaeology and the Religion of Israel, 1953, p. 113 - nu este necesară. „Fiul" unui loc sau al unei persoane înseamnă adesea doar cetăţean al acelui loc sau membru al unui grup tribal, vezi folosirea obişnuită a expresiei „copiii (fiii) lui Israel", „fiicele Ierusalimului", cât şi expresii asiriene similare.

K.A.K.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: