Hadad
HADAD. Numele unei
zeităţi siriene, care înseamnă „Tunătorul" (ebr. hadad; acab (H)ad(d)u
sau Adad), zeul furtunii, care în textele de la Ras Shamra este numit şi *Baal.
Este cunoscut un templu al lui Hadad la Aleppo. Numele personale Hadad şi
varianta lor dialectală, Hadar, probabil că sunt abrevieri ale numelor compuse
cu acest element divin, de ex. *Hadadezer, *Ben-Hadad, *Hadadrimon. Până în
prezent nu există dovezi care să sprijine ideea că Hadad a fost un nume
specific edomit, deşi a fost purtat de patru domnitori din ţara aceea.
1. Nepotul lui Avraam şi fiul lui Ismael
(Geneza 25:15 = 1 Cronici 1:30). Varianta Hadad din MT este sprijinită de
variantele din LXX, în timp ce varianta „Hadar" se bazează pe textul
sirian şi pe alte ms.
2. Un fiu al lui Bedad care a venit de la
Avit şi i-a înfrânt pe madianiţi în câmpia Moabului. El a fost succedat pe
tronul Edomului de către Samla (Geneza 36:35-36; 1 Cronici 1:46).
3. Un rege al Edomului de mai târziu,
numit Hadad în 1 Cronici 1:50, care era originar din satul Pau.
4. Un edomit din familia domnitoare care
a trăit pe vremea lui Solomon. El era copil şi a fugit în Paran atunci când
Ioab a omorât familia sa după ce Iuda a cucerit Edomul. El s-a refugiat în
Egipt, unde s-a căsătorit cu fiica lui faraon, iar fiul sau Genubath a fost
crescut la curtea Egiptului. Când Hadad a auzit despre moartea lui David şi
Ioab, s-a întors în Edom şi a complotat împotriva lui Solomon (1 Împăraţi 11:14-22,
25).
BIBLIOGRAFIE
S. Moscati (ed.), Le Antiche Divinita Semitiche,
1958, p. 30 ş.urm. (în articolul „Adad").
D.J.W.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu