groapă



GROAPĂ. O groapă adâncă în pământ, fie naturală, fie artificială.

1. Cuvântul ebr. bor, „o groapă adâncă", folosit pentru a descrie locul unde a fost aruncat Iosif de fraţii săi (Geneza 37:20, 22, 24 etc.), un ascunziş (1 Samuel 13:6), un loc unde se adunau leii (2 Samuel 23:20; 1 Cronici 11:22), un loc unde erau închişi cei întemniţaţi (Isaia 24:22; Zaharia 9:11 cf. Ieremia 38:6) şi unde răzvrătitul Ismael a aruncat trupurile oamenilor din Sihem, Sili şi Samaria (Ieremia 41:7, 9).

Legile din Exod 21:33-34 au fost adresate israeliţilor care săpau gropi şi le lăsau neacoperite (cf. Eclesiastul 10:8, unde cuvântul este gummas).

În sens metaforic cuvântul este folosit pentru a descrie lumea subpământeană, locul unde se află spiritele morţilor (Psalmul 28:1; 30:3; 88:4, 6; 143:7; Proverbe 1:12; Isaia 14:15, 19; 38:18; Ezechiel 26:20; 31:14, 16; 32:18, 24 etc.). Un al doilea sens metaforic descrie locul din care îi scoate Dumnezeu pe sfinţii Săi (Psalmul 40:2; Isaia 51:1).

2. Cuvântul ebr. be’er, înseamnă „fântână". Valea Sidim era plină de gropi de smoală (Geneza 14:10). În sens metaforic este groapa nimicirii (Psalmul 55:23; 69:15). O prostituată este descrisă în Proverbe 23:27 ca o groapă îngustă.

3. Termenul ebr. geb sau gebe’ înseamnă un loc unde se colectează apă (Isaia 30:14; Ieremia 14:3).

4. Cuvântul ebr. pahat înseamnă „o groapă pentru prins animale" (2 Samuel 17:9; 18:17; Isaia 24:17-18; Ieremia 48:43-44).

5. Cuvântul ebr. se’ol, Şeol, înseamnă lumea subpământeană (Numeri 16:30, 33; Iov 17:16). Acelaşi cuvânt ebr. este tradus diferit în alte locuri. (*IAD.)

6. Sunt trei cuvinte ebr. care derivă de la rădăcina swh: (i) suha, „o groapă în deşert" (Ieremia 2:6), un loc unde a fost aruncat Ieremia de oamenii răi (Ieremia 18:20, 22); în sens figurat înseamnă gura unei femei străine (Proverbe 22:14). (ii) sahat, o capcană săpată în pământ pentru a prinde animale sălbatice (Psalmul 35:7; Ezechiel 19:4,8) sau, mai frecvent, lumea subpământeană (Iov 33:18, 24, 28, 30; Psalmul 9:15; 30:9; 94:13; Isaia 38:17; 51:14; Ezechiel 28:8). (iii) siha, o capcană (Psalmul 57:6; 119:85; Ieremia 18:22).

7. Două cuvinte derivă de la rădăcina ebr. shh. sehut, groapa pe care cei răi o pregătesc pentru cei neprihăniţi şi în care cad ei înşişi (Proverbe 28:10) şi sehit, soarta lui Zedechia în 587 î.Cr. când a fost luat şi dus în gropile duşmanilor (Plângerile 4:20).

8. În NT groapa în care cade un asin este bothynos în Matei 12:11 şi phrear în Luca 14:5. Groapa fără fund din Apocalipsa 9:1-2 este de asemenea phrear (*ABIS).

O oarecare idee despre gropi ne-o putem forma din descoperirile arheologice. Cisternele care serveau ca gropi aveau foarte adesea un gât larg cât să încapă un om şi lung cam de 1 m, iar apoi se continua cu o cavitate de mărimi diferite. Fragmentele ceramice şi alte resturi din aceste gropi sunt folositoare pentru datarea perioadei în care au fost folosite (*BAZIN, *ARHEOLOGIE.) Folosirea gropilor ca şi capcane pentru animale şi pentru oameni este atestată în scrieri extra-biblice.

J.A.T.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: