Vă recomandăm:

Vă recomandăm:

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S Ş T Ţ U V Z

Ghebal


GHEBAL.

1. Un port canaanit şi fenician ale cărui ruine se află la Jebeil, la 40 km N de Beirut. Numele, în dialectul semitic de V gebal, accad. gubla, egip. kpn, înseamnă „deal, faleză". Numele gr. Byblos s-ar putea datora unei schimbări fonetice g-b, sau poate indica faptul că acesta este locul unde grecii au văzut pentru prima oară papirusul (gr. byblos) importat din Egipt ca material pentru scris.

Excavaţiile începute în 1919 de M. Dunand au scos la lumină o cetate care a înflorit din vremuri neolitice până în perioada Cruciadelor. Pe la jumătatea mileniului al 3-lea î.Cr. a fost un centru pentru exportul lemnului de cedru spre Egipt, primind în schimb articole de lux din Egipt. Cetatea era apărată cu metereze puternice de piatră, în interior se aflau temple, case şi morminte. La sfârşitul mileniului al 3-lea oraşul a fost jefuit, dar s-a refăcut la scurtă vreme. Unul dintre temple a fost dedicat zeiţei protectoare a oraşului (Baalat Ghebal), un altul a fost un altar memorial plin de obeliscuri în memoria morţilor; probabil că obeliscurile au fost tencuite şi purtau inscripţii. În apropierea templelor au fost îngropate ca jertfe zeci de urne cu arme de bronz, bijuterii şi figurine de zei. Mormintele regilor din Byblos erau împodobite cu vase de piatră şi cu vase egiptene din cca. 1800 î.Cr. În vremea aceasta se pare că scribii din Byblos, care au învăţat să scrie în scrierea egipteană, au inventat o scriere mai simplă - hieroglifele din Byblos - o scriere silabică constând din vreo optzeci de semne care ne sunt cunoscute din textele gravate pe plăci de piatră sau pe plăci de aramă. S-ar putea ca alfabetul să fi apărut aici (*SCRIEREA). Este cert că aici a fost folosit alfabetul complet dezvoltat în jurul anului 1000 î.Cr., data de pe sicriul de piatră al regelui Ahiram, care poartă cea mai veche inscripţie alfabetică. Alte texte din jurul anului 900 î.Cr. arată continuarea legăturilor cu Egiptul. Byblos a intrat în declin pe măsură ce a crescut puterea Tirului şi Sidonului. Iosua 13:5 include Ghebal ca parte din Ţara Promisă care încă nu era cucerită şi, de fapt, Israelul nu a stăpânit niciodată această cetate. Solomon a angajat zidari din Byblos (1 Împăraţi 5:18), iar pricepuţii constructori de corăbii din Ghebal sunt menţionaţi în Ezechiel 27:9. Povestea egipteană a lui Wen-amun descrie cetatea prin anul 1100 î.Cr. (ANET, p. 25-29).

2. O regiune muntoasă în Transiordania ai cărei locuitori s-au aliat cu alţi vecini ai Israelului împotriva acestuia (Psalmul 83:7).

BIBLIOGRAFIE
M. Dunand, Fouilles de Byblos, 1937-; N. Jidejian, Byblos through the Ages, 1968.

A.R.M.


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: