Gabaon (Ghibeon)



GABAON (GHIBEON) . Pe vremea invaziei israeliţilor în Canaan Gabaonul a fost o cetate importantă locuită de hiviţi (Iosua 9:17; *„horiţi", din LXX este probabil, de preferat) şi se pare că era condusă de un sfat al bătrânilor (Iosua 9:11; cf. 10:2). După căderea Ierihonului şi a cetăţii Ai, gabaoniţii l-au înşelat pe Iosua ca să facă un tratat de suzeranitate cu ei. Când a fost descoperit şiretlicul lor, ei au trebuit să facă munci casnice şi au fost blestemaţi. Regele amorit din ţinutul deluros de la S a atacat Gabaonul pentru că trecuse de partea israeliţilor, dar Iosua a condus o armată care să-i ajute pe aliaţii săi şi, în urma unei grindini şi a prelungirii miraculoase a zilei, i-a înfrânt pe amoriţi (Iosua 9-10; 11:19). Cetatea a fost dată lui Beniamin şi a fost pusă de-o parte pentru leviţi (Iosua 18:25; 21:17). În timpul luptei dintre David şi partizanii lui Iş-Boşet cele două armate s-au întânit la Gabaon. Câte doisprezece războinici din fiecare tabără au fost aleşi pentru o întrecere, dar fiecare l-a omorât pe oponentul său şi oamenii lui David au ieşit biruitori numai după o încleştare generală (2 Samuel 2:12-17). La „piatra mare care este la Gabaon" Ioab l-a omorât pe Amasa cel încet (2 Samuel 20:8). Se poate ca această piatră să fi fost un monument cunoscut sau se poate să fi avut vreo semnificaţie religioasă legată de înălţimea pe care era cortul întâlnirii şi altarul pentru arderea de tot, şi unde Solomon s-a închinat după urcarea sa pe tron (1 Cronici 16:39; 21:29; 2 Cronici 1:3, 13; 1 Împăraţi 3:4-5). Dacă ţinem seamă de 1 Cronici 14:16; Isaia 28:21 şi LXX, în 2 Samuel 5:25 probabil că în loc de „Gheba" ar trebui să citim „Gabaon". Gabaoniţii şi-au păstrat drepturile prevăzute în tratat şi în timpul lui David, aşa încât singura modalitate de îndepărtare a vinovăţiei produse de măcelărirea gabaoniţilor de către Saul a fost să-i predea pe cei şapte urmaşi ai lui Saul în mâinile lor ca să fie executaţi (2 Samuel 21:1 -11). Legătura strânsă dintre familia lui Saul şi Gabaon (1 Cronici 8:29-30; 9:35-39) poate să fi agravat fapta lui. Şişac, regele Egiptului, a inclus Gabaonul între cetăţile cucerite (ANET, p. 242; cf. 1 Împăraţi 14:25). Asasinii lui Ghedalia, guvernatorul lui Iuda instalat de Nebucadneţar, au fost duşi de „apele mari" ale Gabaonului, iar prizonierii pe care îi luaseră au fost eliberaţi (Ieremia 41:11-14). Gabaoniţii l-au ajutat pe Neemia să reconstruiască zidurile Ierusalimului (Neemia 3:7).

Excavaţiile făcute la el-Jib, la vreo 9 km N de Ierusalim, între 1956 şi 1962 au scos la lumină ruinele unor cetăţi din Epoca Bronzului Timpurie şi Medie II şi din Epoca Fierului până în perioada persană. A existat de asemenea un oraş mare în vremea romanilor. Nu au fost descoperite urmele unei aşezări din Epoca Târzie a Bronzului, care ar putea fi considerată contemporană cu Iosua, dar mormintele din vremea aceea au arătat că au existat locuitori. Cândva în Epoca Timpurie a Fierului, a fost săpată o groapă mare în stâncă, cu scări care coborau în spirală la marginea ei până la o adâncime de 11 m. Nişte trepte conduceau spre un tunel lung de 12 m până la un bazin de apă care s-ar putea să fie „iazul" din 2 Samuel 2 şi „apele" din Ieremia 41. Se pare că această groapă a fost aproape întotdeauna plină de apă. Mai târziu a fost săpat un alt tunel care ducea de la cetate până la un izvor din afara zidurilor cetăţii . În umplutura gropii mari au fost găsite numeroase mânere de vase mari de depozitare, ştampilate cu *sigilul regal sau înscrise cu numele proprietarilor şi cu numele Gabaonului. Examinarea zonei din jurul gropii arată că prin secolul al 7-lea î.Cr. aici se produceau cantităţi mari de vin. Vasele cu vin erau păstrate sigilate în pivniţe reci săpate în stâncă. Toate dovezile sugerează că inscripţiile sunt legate de locul acesta şi de aceea este identificat ca atare.

BIBLIOGRAFIE
J. B. Pritchard, Hebrew Inscriptions and Stamps from Gibeon, 1959; idem, The Water System of Gibeon, 1961; idem, Gibeon where the Sun stood still, 1962; idem, The Bronze Age Cemetery at Gibeon, and Winery, Defences and Soundings at Gibeon, 1964.

A.R.M.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: