Vă recomandăm:

Vă recomandăm:

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S Ş T Ţ U V Z

fecioară


FECIOARĂ. Cuvântul ebr. betula derivă de la o rădăcină care înseamnă „a separa" şi este cuvântul obişnuit folosit pentru a indica o femeie care nu a avut niciodată relaţii sexuale cu un bărbat (în gr. parthenos). Este folosit în sens metaforic cu referire la naţiuni şi la nume de locuri, cum este de ex. fecioara lui Israel (Ieremia 18:13; 31:4, 21; Amos 5:2); fecioara, fiica Sionului (Isaia 37:22); Iuda (Plângerile 1:15); Sidonul (Isaia 23:12); Babilonul (Isaia 47:1); Egiptul (Ieremia 46:11). Termenul ‘alma derivă de la o rădăcină care înseamnă „a fi matur din punct de vedere sexual" şi se referă la o femeie de vârsta căsătoriei, dar care încă nu a născut copii, deşi este căsătorită. Cuvântul apare de şapte ori şi este tradus „femeie tânără" (Geneza 24:43; Isaia 7:14), „fată" (Cântarea Cântărilor 1:3; 6:8; Proverbe 30:19; Psalmul 68:25; Exod 2:8). Echivalentul grec este de obicei neanis, „femeie tânără", dar în Geneza 24:43 (când se referă la Rebeca) şi în Isaia 7:14 este folosit cuvântul parthenos. În consecinţă, pasajul din Isaia a fost considerat încă din perioada Bisericii primare ca o profeţie despre *naşterea lui Cristos dintr-o fecioară (Matei 1:23).

Sensul primar al semnului lui Isaia pentru Ahaz este probabil că în mai puţin de 9 luni („va rămânea însărcinată şi va naşte") lucurile vor lua o asemenea întorsătură încât copilului i se va da numele Emanuel, „Dumnezeu este cu noi". Interpretarea mesianică este bazată pe coincidenţa dintre numele Emanuel, care exprima atât de bine credinţa primilor creştini în divinitatea lui Cristos, şi redarea din LXX prin: „fecioara (he parthenos) va rămânea însărcinată şi va naşte un fiu", care este o traducere corectă a cuvintelor ebr., dar care conferă semnului lui Ahaz implicaţia că mama lui Emanuel era o femeie care la vremea scrierii încă era fecioară (cu alte cuvinte, că peste cel puţin 9 luni un fiu va fi numit Emanuel). În felul acesta a rămas deschisă posibilitatea ca Matei şi Biserica primară să observe o corespondenţă verbală remarcabilă cu ceea ce s-a întâmplat la naşterea lui Isus Cristos. Pentru un studiu mai complet al acestui pasaj şi pentru un punct de vedere diferit, vezi *EMANUEL.

BIBLIOGRAFIE
R. E. Brown, The Birth of the Messiah, 1977; G. Delling, TDNT 5, p. 826-837; O. Becker, C. Brown, NIDNTT 3, p. 1071-1073; H. A. Hoffner, TDOT 1, p. 287-291. Cu privire la diferitele explicaţii ale învăţăturii lui Pavel despre fecioare, în 1 Corinteni 7:25-38, vezi L. Morris, 1 Corinthians, TNTC, 1958; F. F. Bruce, I & II Corinthians, NCB, 1971. (*CĂSĂTORIE.)

J.B.Tr.


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: