Faraon



FARAON.

I. Termenul

Este titlul obişnuit folosit în Scriptură pentru regii Egiptului. Derivă de la termenul egiptean pr-", „casă mare". Acest termen a fost iniţial un nume simplu folosit pentru a desemna palatul regal şi curtea Egiptului şi a fost folosit în sensul acesta în Regatul Vechi şi Mijlociu, în mileniul al 3-lea şi în prima jumătate a mileniului al 2-lea î.Cr. Dar pe la jumătatea dinastiei 18 (cca. 1450 î.Cr.) termenul a ajuns să fie folosit pentru persoana regelui însuşi, ca un sinonim cu „Majestatea sa". Primele exemple de folosire în acest sens pare să dateze din timpul domniei lui Thutmosis III (?) şi IV, şi apoi din timpul lui Amenophis IV/Akhenaten. Începând din dinastia 19 termenul simplu „faraon" este folosit în mod constant în documente, la fel cum este folosit în special în Geneza şi Exod începând din dinastia 22 (945 î.Cr.), termenul „faraon" putea fi cuplat cu numele regelui: astfel, „Faraonul Sheshonq" apare pe o stelă din vremea aceea, la fel ca şi referirile din VT la faraonul Neco şi faraonul Hofra. Vezi Sir A. H. Gardiner, Egyptian Grammar, 1957, p. 75; J. Vergote, Joseph en Égypte, 1059, p. 45-48, şi bibliografia citată în aceste lucrări.

II. Câţiva faraoni

1. Un contemporan al lui Avraam (Geneza 12:15-20). Întrucât Avraam a trăit în jur de 1900 î.Cr., este foarte probabil că acest faraon a fost unul dintre regii Amenemhat şi Sesostris din dinastia 12 (cca. 1991-1778 î.Cr.)

2. Un contemporan al lui *Iosif (Geneza 37-50). Iosif a trăit în jur de 1700 î.Cr.; faraonul lui probabil că a fost unul dintre regii Hyksos din Dinastia a 15-a.

3. Faraonul (faraonii) asupririi. Numărul conducătorilor individuali descrişi de termenii „regele Egiptului" şi „faraon" în Exod 1-2 este o problemă de interpretare - se poate să fi fost unul sau doi. În orice caz, el l-a precedat pe faraonul din Exod

4. Faraonul din Exodul (Exod 5-12). Dacă Exodul a avut loc în prima jumătate a secolului al 13-lea î.Cr., aşa cum pare cel mai probabil din dovezile pe care le avem, faraonul din Exodul şi ultimul opresor al israeliţilor a fost Ramses II.

5. Tatăl Bitiei, soţia lui Mered, din tribul lui Iuda (1 Cronici 4:18). Perioada în care a trăit Bitia şi tatăl ei este incertă şi de aceea acest faraon nu a fost identificat încă.

6. Faraonul care a primit ca refugiat pe tânărul prinţ Hadad al Edomului, în urma devastării Edomului de către David şi Ioab (1 Împăraţi 11:18-22); prinţul s-a căsătorit cu cumnata faraonului. Este posibil ca faraonul în discuţie să fi fost un faraon de la sfârşitul dinastiei 21, adică Amenemope sau Siamun. Neclarităţile din cronologia dinastiei 21 nu permit o datare mai precisă.

7. Faraonul care a cucerit Ghezerul şi l-a dat ca zestre fiicei sale care s-a căsătorit cu Solomon (1 Împăraţi 9:16; vezi şi 3:1; 7:8; 9:24; 11:1). Raidul lui Şişac în Palestina în 925 î.Cr., anul al 5-lea al lui Roboam, nu mai târziu decât a fost anul al 21-lea al domniei sale, iar el s-a urcat pe tron un cca. 945 î.Cr.; Solomon a murit în 931/930 î.Cr., după o domnie de 40 de ani care a început în cca. 970 î.Cr.; deci, Şişac s-a urcat pe tron în anul al 25-lea al lui Solomon. Prin urmare, contemporanii lui Solomon în Egipt, în primii 25 de ani ai domniei sale, trebuie să fi fost ultimii regi ai dinastiei 21, Siamun şi Psusennes II. Dintre aceştia doi, Siamun probabil că este faraonul care a cucerit Ghezerul şi care l-a dăruit fiicei sale la căsătoria cu Solomon; o scenă triumfală a sa de la Tanis  (Ţoan) ar putea constitui o dovadă pentru activitatea războinică a lui Siamun în Filistia. Cu privire la relaţiile dintre Egipt şi Israel în perioada aceasta, vezi K. A. Kitchen, Third Intermediate Period in Egypt, 1972, p. 273 ş.urm., 280 ş.urm.

8. *Şişac, care este Sheshonq I, fondatorul dinastiei 22 (Libiana).

9. *So, contemporanul lui Osea.

10. *Tirhaca, din dinastia 25 (Etiopiană).

11. *Neco, al doilea rege din dinastia 26, este faraonul din Ieremia 25:19.

12. *Hofra, al patrulea rege din dinastia 26, pare a fi faraonul din Ieremia 37:5, 7, 11; Ezechiel 17:17; 29:2-3 şi poate din Ieremia 47:1. Este aproape cert că *Zerah nu a fost faraon.

III. Alte referiri

Acestea se găsesc mai ales în scrierile profetice. Isaia 19:11 face parte dintr-un pasaj care reflectă tulburarea din Egipt. Asemenea fragmentări interne au devenit cronice în vremea lui Isaia, spre sfârşitul dinastiei 22 şi până în dinastia 24 (cca. 750-715 î.Cr.) şi au continuat în timpul domniei regilor etiopieni din Dinastia a 25-a (cca. 715-664 î.Cr.). Potrivit v. 11, mândria datorată continuităţii şi gloriei tradiţiei faraonice, a fost reflectată în folosirea deliberată a arhaismelor de către regii din Dinastia a 25-a şi a 26-a, care au încercat astfel să renască gloria epocilor trecute. Reputaţia exterioară amăgitoare a regilor etiopieni şi incapacitatea lor de a ajuta Israelul împotriva armatelor Asiriei sunt descrise în Isaia 30:2-3. Shebitku („Shabataka") era pe tron în 701 î.Cr. când regele asirian Rabşache a spus despre faraon că este „o trestie frântă" (Isaia 36:6; 2 Împăraţi 18:21). Cu privire la „casa lui faraon în Tahpanes" (Ieremia 43:9), vezi *TAHPANES.

Începând din 587 î.Cr., atât Ieremia (46:25-26) cât şi Ezechiel (30:21-25; 31:2, 18; 32:31-32) au profeţit că Egiptul avea să fie înfrânt de *Nebucadneţar II, regele Babilonului. În 586 î.Cr. Nebucadneţar a pornit război împotriva Egiptului, aşa cum indică un fragment dintr-un text babilonian, deşi amploarea succesului său împotriva lui Ahmose II (Amasis) încă nu se cunoaşte, datorită lipsei unor documente relevante. În fine, Cântarea Cântărilor 1:9 nu face decât să reflecte faima mare a cailor de la carele de război ale faraonilor din Regatul Nou (cca. 1550-1070 î.Cr.) şi de mai târziu. (*EGIPT, ISTORIA; *CRONOLOGIA VECHIULUI TESTAMENT.)

K.A.K.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: