Elihu
ELIHU. (ebr. ‘elihu,
„Dumnezeul meu este el").
1. Un bărbat din Efraim, străbunicul lui
Samuel, din partea tatălui (1 Samuel 1:1); numele lui pare să fie redat Eliab
în 1 Cronici 6:27 şi Eliel în 1 Cronici 6:34.
2. Unul dintre conducătorii lui Manase,
care l-a părăsit pe David chiar înainte de bătălia de la Ţiclag (1 Cronici
12:20).
3. Un om din familia lui Core, membru al
grupului păzitorilor porţilor, nepotul lui Obed-Edom şi fiul lui Şemaia (1
Cronici 26:7).
4. O căpetenie a lui Iuda, frate (sau
rudă apropiată) cu David (1 Cronici 27:18); este posibil să fie identic cu
Eliab (1 Samuel 16:6).
5. Prietenul mai tânâr al lui Iov, Elihu
a fost fiul lui Barachel, din Buz, din familia lui Ram (Iov 32:2, 4-6; 34:1;
35:1; 36:1). Apariţia lui la sfârşitul povestirii este enigmatică, întrucât el
nu a fost inclus în lista prietenilor a căror discuţie cu *Iov constituie
majoritatea cărţii. Cuvântările lui Elihu, cu accentul lor puternic pe
suveranitatea divină, servesc atât pentru pregătirea revelaţiei lui Dumnezeu
(Iov 38) cât şi pentru a menţine tensiunea prin întârzierea deznodământului.
D.A.H.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu