Efraim (2)



EFRAIM (2). (Ţinutul geografic). Graniţele lui Efraim sunt redate în Iosua 16, iar Iosua 17 împreună cu Manase. Până în prezent au fost stabilite cu certitudine numai câteva dintre aspectele topografice importante ale acestor graniţe; cele mai multe locuri menţionate nu pot fi localizate cu precizie în prezent.

Graniţa de S a lui Efraim este descrisă cel mai clar în Iosua 16:1-3 unde, însă, este dată ca graniţa (de S) a „fiilor lui Iosif’, adică Efraim şi Manase. Dar întrucât Manase era situat în întregime la N şi NE de Efraim, această graniţă este practic graniţa lui Efraim şi se întindea (de la E la V) de la Iordan şi Ierihon către Betel (Beitin, cca. 16 km N de Ierusalim), Luz (?în apropiere) şi Atarot (localizare incertă), apoi trecea prin Bet-Horonul de jos spre Ghezer - a cărui localizare este bine cunoscută - şi spre coasta Mediteranei (Iosua 16:1-3). Versetul 5 este dificil de înţeles, dar s-ar putea să precizeze mai bine această graniţă de S.

Graniţa de N se întorcea spre V la un punct Micmetat (16:6) „înainte de Sihem" (17:7); graniţa mergea de la Tapua (localizarea continuă să fie controversată) până la râul Qanah şi apoi de-a lungul acestuia (probabil că este Wadi Qanah, care se uneşte cu Wadi Aujah şi se varsă în Mediterana la cca. 6,5 km N de Iope) până la mare (16:8). La E de Micmetat, graniţa trecea prin Taanat-Silo (S) la E de Ianoa până la (un alt) Atarot, Naarah şi înapoi la Ierihon şi Iordan (16:6-7). În partea de N, se pare că Sihemul a făcut parte din teritoriul lui Efraim, dacă ţinem seama de listele de cetăţi levitice (Iosua 21:20-21; 1 Cronici 6:67).

Regiunea din partea de V şi centrală a Palestinei care a revenit lui Efraim este situată mai ales în zona de deal cu ploi mai abundente decât în Iudea şi cu unele terenuri mai fertile; de aici derivă referirile biblice la rodnicia districtului lui Efraim. Locuitorii din Efraim aveau acces direct, dar nu foarte uşor, la drumul mare de la N la S care trecea prin câmpia de V.

BIBLIOGRAFIE
D. Baly, The Geography of the Bible, 1974, p. 164-176; J. Simons, The Geographical and Topographical Texts of the Old Testament, 1959, p. 158-169; Y. Kaufmann, The Biblical Account of the Conquest of Palestine, 1953, p. 28-36; şi E. Jenni, Zeitschrift des Deutschen Palästina-Vereins 74, 1958, p. 35-40, cu bibliografie detaliată. De asemenea, F. M. Abel, Géographie de la Palestine, 1-2, 1933-8.

K.A.K.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: