Ecron



ECRON. Una dintre cele cinci cetăţi principale ale filistenilor, o cetate importantă care avea sate dependente (Iosua 15:45-46). Cercetări recente sugerează că poate fi identificată cu Khirbet al-Muqanna, care până acum a fost identificată cu *Eltekeh. Explorările la suprafaţă făcute în 1957 au arătat că localitatea a fost ocupată în Epoca Veche a Bronzului, dar apoi nu a fost ocupată până în prima parte a Epocii Fierului. Perioada de vârf, când cetatea înconjurată de ziduri a ocupat o suprafaţă de vreo 16 hectare, fiind cea mai întinsă aşezare din Epoca fierului găsită până în prezent în Palestina, a fost caracterizată de vase de lut tipic filistene. Movila (tell) are o ridicătură în colţul de NE, care reprezintă probabil acropolisul, iar pe povârnişurile de S au fost descoperite urmele unui zid dublu cu porţi şi turnuri. La împărţirea teritoriilor, Ecron a fost plasat la graniţa dintre Iuda şi Dan (Iosua 15:11, 45-46; 19:43), dar la moartea lui Iosua încă nu fusese ocupată de israeliţi. În cele din urmă a fost cucerită de Iuda (Judecători 1:18), dar probabil că a fost cucerită din nou de către filisteni, deoarece au dus chivotul acolo când a fost luat din Gat (1 Samuel 5:10) şi de acolo l-au trimis la Bet-Şemeş cu un car cu boi (1 Samuel 6). Se pare că Ecronul a trecut din nou în mâinile israeliţilor pentru o scurtă vreme în timpul lui Samuel (1 Samuel 7:14), dar filistenii l-au ocupat din nou până în zilele lui Saul (1 Samuel 17:52), şi continua să se afle în mâinile lor în zilele lui Amos (1:8). În anul 701 î.Cr. Padi, domnitorul Ecranului, un vasal al Asiriei, a fost expulzat de anumiţi locuitori din Ecron şi a fost ţinut prizonier de Ezechia la Ierusalim, dar Sanherib, în campania sa din anul acela, a recucerit Ecronul (am-qar-ru-na) şi l-a reabilitat pe Padi (ANET, p. 287-288; DOTT, p. 66-67). Cetatea este menţionată în analele lui Esar-Hadon ca o cetate tributară (ANET, p. 291; DOTT, p. 74), dar în vremea aceea era considerată cetate filisteană din punct de vedere etnic (Ieremia 25:20; Ţefania 2:4; Zaharia 9:5, 7). Biblia nu prezintă istoria ulterioară a cetăţii, deşi numele zeului cetăţii, *Baal-Zebub (1 Împăraţi 1:2-3), este un nume familiar în NT.

BIBLIOGRAFIE
J. Naveh, IEJ 8, 1958, p. 87-100, 165-170; Y. Aharoni, PEQ 90, 1958, p. 27-31; Honigmann, Reallexikon der Assyriologie, 1, 1932, p. 99; T. C. Mitchell în AOTS, p. 405-406.

T.C.M.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: