Ecron
ECRON. Una dintre cele
cinci cetăţi principale ale filistenilor, o cetate importantă care avea sate
dependente (Iosua 15:45-46). Cercetări recente sugerează că poate fi
identificată cu Khirbet al-Muqanna, care până acum a fost identificată cu
*Eltekeh. Explorările la suprafaţă făcute în 1957 au arătat că localitatea a
fost ocupată în Epoca Veche a Bronzului, dar apoi nu a fost ocupată până în
prima parte a Epocii Fierului. Perioada de vârf, când cetatea înconjurată de
ziduri a ocupat o suprafaţă de vreo 16 hectare, fiind cea mai întinsă aşezare
din Epoca fierului găsită până în prezent în Palestina, a fost caracterizată de
vase de lut tipic filistene. Movila (tell) are o ridicătură în colţul de NE,
care reprezintă probabil acropolisul, iar pe povârnişurile de S au fost
descoperite urmele unui zid dublu cu porţi şi turnuri. La împărţirea
teritoriilor, Ecron a fost plasat la graniţa dintre Iuda şi Dan (Iosua 15:11,
45-46; 19:43), dar la moartea lui Iosua încă nu fusese ocupată de israeliţi. În
cele din urmă a fost cucerită de Iuda (Judecători 1:18), dar probabil că a fost
cucerită din nou de către filisteni, deoarece au dus chivotul acolo când a fost
luat din Gat (1 Samuel 5:10) şi de acolo l-au trimis la Bet-Şemeş cu un car cu
boi (1 Samuel 6). Se pare că Ecronul a trecut din nou în mâinile israeliţilor
pentru o scurtă vreme în timpul lui Samuel (1 Samuel 7:14), dar filistenii l-au
ocupat din nou până în zilele lui Saul (1 Samuel 17:52), şi continua să se afle
în mâinile lor în zilele lui Amos (1:8). În anul 701 î.Cr. Padi, domnitorul
Ecranului, un vasal al Asiriei, a fost expulzat de anumiţi locuitori din Ecron
şi a fost ţinut prizonier de Ezechia la Ierusalim, dar Sanherib, în campania sa
din anul acela, a recucerit Ecronul (am-qar-ru-na) şi l-a reabilitat pe
Padi (ANET, p. 287-288; DOTT, p. 66-67). Cetatea este menţionată în analele lui
Esar-Hadon ca o cetate tributară (ANET, p. 291; DOTT, p. 74), dar în vremea
aceea era considerată cetate filisteană din punct de vedere etnic (Ieremia
25:20; Ţefania 2:4; Zaharia 9:5, 7). Biblia nu prezintă istoria ulterioară a
cetăţii, deşi numele zeului cetăţii, *Baal-Zebub (1 Împăraţi 1:2-3), este un
nume familiar în NT.
BIBLIOGRAFIE
J. Naveh, IEJ 8, 1958, p. 87-100, 165-170; Y. Aharoni, PEQ
90, 1958, p. 27-31; Honigmann, Reallexikon der Assyriologie, 1, 1932, p.
99; T. C. Mitchell în AOTS, p. 405-406.
T.C.M.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu