cuptor



CUPTOR. Cuvântul acesta este folosit pentru a traduce cinci termeni din ebraică şi unul din greacă.

1. ‘attun. Un cuvânt aramaic folosit în Daniel 3 cu privire la cuptorul în care au fost aruncaţi Şadrac, Meşac şi Abed-Nego de Nebucadneţar. Probabil că a fost un cuvânt împrumutat din acad. utunu, „cuptorul", folosit pentru ars cărămizi sau pentru topit metale.

2. kibsan. Un cuvânt care apare de patru ori în Biblie ca o comparaţie pentru a descrie fumul de la Sodoma şi Gomora (Geneza 19:28) şi cel de pe Mt. Sinai (Exod 9:8,10). În limba ebraică post-exilică însemna cuptorul pentru ars vase de lut sau pentru ars piatră de var.

3. kur. O oală sau un creuzet pentru topit metale. Cuvântul apare în Biblie întotdeauna ca o metaforă sau o comparaţie pentru pedeapsa dată de Dumnezeu sau pentru călirea omului. Egiptul a fost un creuzet de fier (Deuteronom 4:20; Ieremia 11:4; 1 Împăraţi 8:51); Dumnezeu va pune pe Israel în creuzet (cuptor) şi îl va topi cu mânia Sa (Ezechiel 22:18, 20,22); de asemenea, Israel a trecut prin creuzetul încercării (Isaia 48:10).

4. ‘alil. Folosit numai în Psalmul 12:6 într-o comparaţie a cuvintelor lui Dumnezeu care sunt ca şi argintul încercat în cuptor. Sensul sugerează cuptor de topit (creuzet).

5. tannur. „Sobă portabilă" sau „sobă" (cuptor) (*PÂINE), al doilea cuvânt fiind o traducere de preferat în Neemia 3:11; 12:38; Isaia 31:9 şi poate în Geneza 15:17.

6. kaminos. „Sobă, cuptor", un cuvânt folosit în LXX pentru a traduce termenii ‘attun, kibsan şi kur, iar în Matei 13:42, 50 şi Apocalipsa 9:2 este folosit ca o figură de stil pentru a descrie focul iadului (vezi şi Apocalipsa 1:15).

Cuptoare pentru rafinat aramă au fost excavate în Palestina la Bet-Şemeş, Ai, Eţion-Gheber, ultimul dintre aceste locuri aflându-se în extremitatea de S a lui Wadi Arabah care formează o depresiune asemenătoare cu o pâlnie pe unde suflă vânturi puternice. S-au păstrat cuptoare pentru topit fierul, construite sub nivelul pământului, şi au fost descoperite la Tell Jemmeh (?Gherar). (*ARTE ŞI MEŞTEŞUGURI.)

BIBLIOGRAFIE
A. C. Barrois, Manuel d’Archéologie biblique, 1, 1939, p. 372-373; R. J. Forbes, Studies in Ancient Technology, 6, 1958, p. 66 ş.urm.

T.C.M.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: