cuptor
CUPTOR. Cuvântul acesta
este folosit pentru a traduce cinci termeni din ebraică şi unul din greacă.
1. ‘attun. Un cuvânt aramaic
folosit în Daniel 3 cu privire la cuptorul în care au fost aruncaţi Şadrac,
Meşac şi Abed-Nego de Nebucadneţar. Probabil că a fost un cuvânt împrumutat din
acad. utunu, „cuptorul", folosit pentru ars cărămizi sau pentru
topit metale.
2. kibsan. Un cuvânt care apare de
patru ori în Biblie ca o comparaţie pentru a descrie fumul de la Sodoma şi
Gomora (Geneza 19:28) şi cel de pe Mt. Sinai (Exod 9:8,10). În limba ebraică
post-exilică însemna cuptorul pentru ars vase de lut sau pentru ars piatră de
var.
3. kur. O oală sau un creuzet
pentru topit metale. Cuvântul apare în Biblie întotdeauna ca o metaforă sau o
comparaţie pentru pedeapsa dată de Dumnezeu sau pentru călirea omului. Egiptul
a fost un creuzet de fier (Deuteronom 4:20; Ieremia 11:4; 1 Împăraţi 8:51);
Dumnezeu va pune pe Israel în creuzet (cuptor) şi îl va topi cu mânia Sa
(Ezechiel 22:18, 20,22); de asemenea, Israel a trecut prin creuzetul încercării
(Isaia 48:10).
4. ‘alil. Folosit numai în Psalmul
12:6 într-o comparaţie a cuvintelor lui Dumnezeu care sunt ca şi argintul
încercat în cuptor. Sensul sugerează cuptor de topit (creuzet).
5. tannur. „Sobă portabilă" sau
„sobă" (cuptor) (*PÂINE), al doilea cuvânt fiind o traducere de preferat
în Neemia 3:11; 12:38; Isaia 31:9 şi poate în Geneza 15:17.
6. kaminos. „Sobă, cuptor",
un cuvânt folosit în LXX pentru a traduce termenii ‘attun, kibsan şi kur,
iar în Matei 13:42, 50 şi Apocalipsa 9:2 este folosit ca o figură de stil
pentru a descrie focul iadului (vezi şi Apocalipsa 1:15).
Cuptoare pentru rafinat aramă au fost excavate în Palestina
la Bet-Şemeş, Ai, Eţion-Gheber, ultimul dintre aceste locuri aflându-se în extremitatea
de S a lui Wadi Arabah care formează o depresiune asemenătoare cu o pâlnie pe
unde suflă vânturi puternice. S-au păstrat cuptoare pentru topit fierul,
construite sub nivelul pământului, şi au fost descoperite la Tell Jemmeh
(?Gherar). (*ARTE ŞI MEŞTEŞUGURI.)
BIBLIOGRAFIE
A. C. Barrois, Manuel d’Archéologie biblique, 1,
1939, p. 372-373; R. J. Forbes, Studies in Ancient Technology, 6, 1958,
p. 66 ş.urm.
T.C.M.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu