cort
CORT. O structură
pliabilă din pânză sau din piei, sprijinită pe stâlpi şi, deseori, întărită cu
frânghii întinse de la stâlpi la ţăruşi înfipţi în pământul din jur. Comparaţi
Isaia 54:2, care menţionează perdelele, frânghiile, ţăruşii (dar nu şi
stâlpii); pânza de cort era de obicei de culoare închisă (Cântarea Cântărilor
1:5). Corturile au fost printre primele locuinţe confecţionate de om (Geneza
4:20; 9:21). Ele constituiau locuinţa obişnuită a popoarelor nomade sau
seminomade. Patriarhii evrei au locuit în corturi (Geneza 18:1,6,9-10, etc.);
femeile aveau uneori propriile lor corturi (Sara, Geneza 24:67; Iacov, Lea,
doicile, Rahela, Geneza 31:33) care erau, fără îndoială, alături de corturile
sorilor lor. În timpul călătoriei din Egipt în Canaan Israel a locuit în
corturi (Exod 16:16; 33:8,10; Numeri 16:26; 19:14) şi au avut locuinţe mai
stabile numai după ocuparea Canaanului. În zilele lui Ieremia, secta Recabiţilor
ţinea la ideea nomadă de a locui în corturi şi dispreţuiau viaţa sedentară
(Ieremia 35:7), dar nici chiar idealul romantic al vieţii nomade independente,
trăită în cort, nu trebuia să fie preţuit mai mult decât devotamentul faţă de
Dumnezeu (Psalmul 84:10). În Iov 4:21 (vezi şi 2 Corinteni 5:1) moartea este
comparată cu strângerea cortului.
La alte popoare, Scriptura menţionează corturile
madianiţilor (Judecători 6:5; 7:13), ale Chedarului (Cântarea Cântărilor 1:5)
şi ale Etiopiei (Habacuc 3:7, şi ale Madianului), care erau locuitori de la
marginea deşertului din Transiordania şi NV Arabiei. Corturile aveau
întrebuinţări specifice la popoarele sedentare. În afară de cortul paşnic al
păstorului, întins pe păşune (Cântarea Cântărilor 1:8; Isaia 38:12), regii şi
armatele lor îşi întindeau corturile pe câmp, cf. 1 Samuel 17:54 (David); 2
Împăraţi 7:7-8 (Arameii). În fine, în limbajul obişnuit „cortul" a ajuns
să însemne orice fel de locuinţă (nu numai în sensul literal; cf. 1 Împăraţi
8:66; 2 Împăraţi 13:5; în unele traduceri este „casă"), poate pentru că în
timpul verii cortul era folosit de mulţi locuitori de la oraş şi de la ţară.
Informaţiile externe despre corturi le confirmă pe cele din Scriptură. În
perioada patriarhală egipteanul Sinuhe din Canaan a avut un cort, şi-a aşezat
tabăra şi a prădat cortul duşmanului său (ANET, p. 20b, rândul 145). În
perioada care a urmat după Exodul lui Israel şi aşezarea iniţială, Ramses III
(cca. 1192-1161) spune că a „devastat Seir (adică, Edom) dintre triburile nomade,
şi le-a jefuit corturile (hr, de la ebr. ‘ohel) de oameni şi
bunuri" (ANET, fig. 170-171, 374 (cortul regal de război). Corturi din
epoca patriarhală, cf. D. J. Wiseman, în G. A Cuttle (ed.), Biblical and
Near Eastern Studies (Essays in Honor of W. S. LaSor), 1978. (*CORTUL,
CORTUL ÎNTÂLNIRII.)
K.A.K.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu