Corneliu



CORNELIU. În Faptele Apostolilor 10:1 ş.urm. un centurion roman din Cezarea, în Palestina, un om din categoria acelora dintre Neamuri cunoscuţi ca „oameni temători de Dumnezeu", datorită ataşamentului lor faţă de practicile religioase evreieşti cum sunt milostenia şi rugăciunea, lucruri pentru care Corneliu este menţionat în mod special. Corneliu era un nume obişnuit în lumea romană, încă de când în anul 82 î.Cr. Publius Cornelius Sula a eliberat 10.000 de sclavi şi i-a înrolat în propria sa gens Cornelia. Corneliu din Faptele este menţionat în special deoarece este primul dintre Neamuri convertit la creştinism. Când el, familia sa şi prietenii săi au ascultat propovăduirea lui Petru, ei au crezut şi au primit Duhul Sfânt, iar apoi au fost botezaţi la porunca lui Petru. Importanţa pe care o acordă Luca acestei ocazii este subliniată prin repetarea relatării (cf. Faptele Apostolilor 11:1-18; 15:7,14). „Cohorta italiană" din care făcea parte Corneliu era o cohortă auxiliară de cetăţeni romani şi prezenţa ei în Siria, în secolul 1 d.Cr., este atestată prin inscripţii.

F.F.B.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: