Vă recomandăm:

Vă recomandăm:

A B C D E F G H I Î J L M N O P R S Ş T Ţ U V Z

cetăţile din câmpie


CETĂŢILE DIN CÂMPIE. Cetăţile din câmpie au fost, în principal, Sodoma, Gomora, Adma, Ţeboim şi Bela sau Ţoar (Geneza 14:2). S-a susţinut că acestea au fost situate la N de Marea Moartă, unde Velea Iordanului se lărgeşte şi formează „Cercul" sau „Câmpia" Iordanului (cf. Deuteronom 34:3) şi dovada în favoarea acestei identificări este că „Avraam şi Lot au privit spre cetăţile acestea din apropiere de Betel (Geneza 13:10), iar Cercul Iordanului nu se poate referi la S Mării Moarte şi prezenţa celor cinci cetăţi aici este imposibilă, iar expediţia celor patru regi (Geneza 14:7), înaintând spre N de la Cadeş-Barnea, a atacat Haţaţon-Tamar, probabil En-Ghedi, înainte de a ajunge la valea Sidim unde l-a întâlnit pe regele Sodomei împreună cu aliaţii săi" (G. A. Smith, Historical Geography of the Holy Land, 1931, p. 505 ş.urm.).

Pe de altă parte, poate fi susţinută şi părerea că aceste cetăţi sunt acoperite de apele puţin adânci de la capătului de S al Mării Moarte (G. E. Wright, Westminster Historical Atlas, 1945, p. 26, 65-66; idem, Biblical Archaeology, 1957, p. 50). Mai întâi, Geneza 13:10 spune că Lot a văzut „Cercul" (Câmpia) Iordanului, nu cetăţile din câmpie. El nu a fost atras de amenajările urbane ci de păşunile mănoase. În al doilea rând, refuzul de a da numele de „Cercul Iordanului" la partea de S a Mării Moarte şi contestarea posibilităţii existenţei celor cinci cetăţi în acea regiune este bazată pe configuraţia geografică din zilele noastre şi trece cu vederea orice alterare a reliefului. În al treilea rând, există o problemă legată de identificarea Haţaţon-Tamarului cu En-Ghedi. Identificarea se bazează pe 2 Cronici 20:2, unde ni se spune că moabiţii şi amoriţii care au înaintat „sunt la Haţaţon-Tamar (adică En-Ghedi)". Expresia aceasta nu trebuie înţeleasă în sensul că identifică cele două localităţi (cum este cazul în Geneza 14:3), afară de cazul că facem presupunerea absurdă că după vremea lui Iosafat numele En-Ghedi a înlocuit numele Haţaţon-Tamar, şi de aceea este necesară explicarea arhaismului. Prin urmare, expresia „adică, En-Ghedi" trebuie interpretată în sensul că explică mai precis unde se afla duşmanul, în zona mai mare indicată de primul nume. Această interpretare se potriveşte şi în Geneza 14:7 unde, într-un capitol plin de explicaţii în paranteză pentru nume arhaice de locuri, Haţaţon-Tamar nu este explicat. Prin urmare, ne putem imagina cetăţile din câmpie ca fiind situate în regiunea inundată în prezent, dar care pe vremuri forma partea de S a Câmpiei Iordanului.

Câmpia, aşa cum a văzut-o Lot, a fost extrem de atrăgătoare din punct de vedere material (Geneza 13:10), dar avea să devină un pustiu. Cauza care a produs efectiv distrugerea cetăţilor a fost probabil un cutremur de pământ, însoţit de explozii şi emanaţii de gaze. Din punct de vedere biblic şi în mod fundamental a fost o judecată a lui Dumnezeu, menţionată de multe ori în Biblie (Deuteronom 29:23; Isaia 1:9; Ieremia 49:18; Plângerile 4:6; Amos 4:11; Luca 17:29; 2 Petru 2:6), iar Sodoma a devenit sinonimă cu păcatul neruşinat (Isaia 3:9; Plângerile 4:6; Iuda 7). În timp ce Ezechiel 16:49-51 enumera păcatele Sodomei ca fiind mândria, viaţa nepăsătoare în belşug şi „urâciunile", Geneza 19:4-5 se concentrează asupra pervertirii sexuale, în special homosexualitatea. Faptul că Lot oferă pe fiicele sale pentru a fi violate (v. 8) indică felul de viaţă din Sodoma şi influneţa demoralizantă. Raportul că o tăbliţă cuneiformă de la *Ebla menţionează cele cinci cetăţi este bazat pe o identificare greşită.

Povestea Sodomei nu este doar un avertisment, ci oferă un exemplu documentat teologic de judecată divină realizată printr-un dezastru „natural". Istoria este pentru cel credincios o garanţie că Judecătorul întregului pământ face dreptate (Geneza 18:25). Fiind convins personal de justeţea şi necesitatea pedepsei (Geneza 18:20-21), Dumnezeu acţionează; dar în mânia Sa El nu uită mila, iar în judecata Sa El salvează pe cel neprihănit (Geneza 19:16, 29). (Pentru bibliografie, vezi *ARHEOLOGIE).

J.A.M.


0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: