Cartea lui Hagai



CARTEA LUI HAGAI. Pe baza datelor pe care le conţine, ştim că această carte scurtă conţine predici ţinute între lunile august şi decembrie 520 î.Cr. Trecuseră vreo 18 ani de la întoarcerea din robie aprobată de Cirus, dar lucrările de restaurare a Templului încetaseră de mult (Ezra 4:24). Principala sarcină a lui Hagai a fost să-i mobilizeze din nou la lucru pe contemporanii săi şi a fost ajutat în această lucrare de prorocul Zaharia (Ezra 5:1).

I. Conţinutul şi structura

În ciuda dovezilor interne cu privire la succesiunea cronologică, ordinea textului a fost pusă la îndoială şi a fost sugerată rearanjarea lui (cf. NEB). Ordinea biblică este atestată de Sulul celor Doisprezece din peşterile de la Murabba’at, cele mai vechi MS. ebr. cunoscute şi textul urmează un tipar uşor de observat. Se repetă de două ori un ciclu de acuzaţie, răspuns, asigurare:

Acuzaţie 1:1-1 …………………………..2:10-17
Răspuns 1:12-15 1 ……………………...2:18-19
Asigurare 2:1-9 .. ……….….…………...2:20-23

Deşi este posibil să fi avut loc aranjări editoriale ale prorociilor, caracterul direct al mesajului şi absenţa comentariilor cu privire la el sugerează că a trecut foarte puţin timp între predicarea profetului şi publicarea cuvintelor sale.

II. Dezvoltarea temei

Repetarea prezentării serveşte un scop concret. În prima jumătate profetul începe cu prezentul şi priveşte în urmă la cei 18 ani anteriori, în timp ce în a doua jumătate el priveşte din prezent spre viitor, deşi în fiecare caz secţiunea conţine referinţe la binecuvântarea promisă.

Partea I. 1:1-11. Sesizând starea prezentă de letargie, Hagai inserează în acuzaţie un comentariu care este un diagnostic al situaţiei economice. O îndrumare (v. 8) oferă un ţel pentru comunitate şi un test pentru voinţa lor de a accepta îndreptarea.

1:12-15. Răspunsul este fără precedent. Prinţul Zorobabel şi preotul Iosua conduc poporul la o recunoaştere unanimă a autorităţii lui Hagai ca purtător de cuvânt al lui Dumnezeu. Având promisiunea că Duhul lui Dumnezeu este în mijlocul lor, şi ei încep reconstruirea Templului 3 săptămâni mai târziu.

2:1-9. După alte patru săptămâni descurajarea împiedică din nou progresul lucrărilor. Datorită sărăciei lor, clădirea nouă era simplă, lipsită de splendoarea Templului lui Solomon. Cu toate acestea, într-o zi va fi împodobită cu argintul şi aurul dăruit de alte popoare şi va întrece în frumuseţe chiar şi Templul lui Solomon.

Partea a II-a. 2:10-17. Una era recosntruirea Templului; dar cu totul altceva era îndepărtarea contaminării produse de pângărirea lui de către armatele păgâne. Simpla oferire a cărnii sacrificiale din ritualul lor nu putea garanta acceptarea de către Domnul. În loc să fie un loc de curăţire, scheletul Templului a fost un loc de pângărire. Pocăinţa era mai importantă decât orice şi ascultarea de profet era o dovadă tangibilă de pocăinţă. Dumnezeu avea să recunoască această schimbare a inimii şi avea să dea belşug în loc de sărăcie.

2:18-19. Poporul a răspuns şi Domnul a dat din nou binecuvântarea Sa. Chiar în ziua aceea din luna decembrie, când nici un ţăran nu ar fi putut prevesti cum avea să fie recolta anului viitor, Dumnezeu a promis prosperitate ca semn al aprobării Sale.

2:20-23. Există aici ecouri ale imaginilor folosite în 2:1-9. În anul 520 î.Cr. au existat pe scena politică prea puţine lucruri care să-i îmbucure pe exilaţii care s-au întors. Marile puteri erau consolidate, dar ziua prăbuşirii lor era iminentă. Atunci prinţul din dinastia lui David, Zorobabel, slujitorul ales de Dumnezeu, avea să devină liderul ales de Domnul, ca inelul cu sigiliu care era folosit pentru a sigila documentele regale (cf. Ieremia 22:24), şi avea să împlinească întru totul voia lui Dumnezeu.

Potrivit lui Hagai, există o corelaţie strânsă între dedicarea faţă de cauza lui Dumnezeu şi faptul de a beneficia de darurile Lui bune. Există de asemenea priorităţi. Când acestea sunt respectate şi când Dumnezeu are un loc de cinste, El va avea grijă ca nevoile lucrării Sale şi ale poporului Său să fie satisfăcute. În ce priveşte împlinirea promisiunii faţă de Zorobabel, vezi Matei 1:12; Luca 3:27.

BIBLIOGRAFIE
H. G. Mitchell, Haggai and Zechariah, ICC, 1912; D. R. Jones, Haggai, Zechariah and Malachi, TBC, 1962; J. G. Baldwin, Haggai, Zechariah, Malachi, TOTC, 1972.

J.G.B.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: