Cartea lui Habacuc



CARTEA LUI HABACUC.

I. Schiţa conţinutului

Prorocia atribuită lui Habacuc constă din şase secţiuni.

a. 1:1-4. Prorocul strigă către Dumnezeu datorită nelegiuirii pe care o vede în jurul său şi întreabă câtă vreme va rămâne această nelegiuire nepedepsită.

b. 1:5-11. Ca într-un răspuns, Dumnezeu anunţă că îi va ridica pe caldei şi descrie ferocitatea armatelor lor şi dispreţul lor faţă de cei care le stau în cale.

c. 1:12-17. Dar dacă Dumnezeu este sfânt, cum poate El să îngăduie inumanitatea brutală şi idolatria caldeilor, ale căror atrocităţi sunt mai mari decât relele pe care sunt trimişi să le pedepsească?

d. 2:1-5. Prorocul aşteaptă în turnul său de veghe să vadă dacă Dumnezeu va soluţiona dilema lui. Răspunsul vine în afirmarea categorică a principiului că mândria caldeilor îi va duce la cădere, iar credincioşia celor drepţi le va aduce salvarea.

e. 2:6-20. Un cântec satiric (masal) la adresa caldeilor, care constă dintr-o serie de cinci tânguiri care prezic consecinţele îngrozitoare ale acţiunilor lor inumane, pentru care sunt răspunzători.

f. 3:1-19. Dacă acest psalm al lui Habacuc are vreo legătură cu tema capitolelor anterioare, el descrie o revelaţie a lui Dumnezeu care vine în gloria Sa uluitoare ca să aducă judecată asupra naţiunilor şi mântuire poporului Său.

II. Autorul

Se cunosc atât de puţine lucruri despre prorocul Habacuc încât tot ce se scrie despre el trebuie să fie ipotetic sau bazat pe dovezi interne. Numele lui poate fi asociat cu o rădăcină ebr. care înseamnă „a îmbrăţişa" (hbq) sau cu numele asirian al unei plante, hambakuku. Forma greacă a numelui său este Hambakoum. Sugestiile că el ar fi fost fiul femeii sunamite din 2 Împăraţi 4:16 sau străjerul din Isaia 21:6 au prea puţine dovezi în sprijinul lor, la fel ca şi asocierea lui conform unor tradiţii cu Daniel în groapa cu lei (vezi Bel şi Balaurul, v. 33 ş.urm.)

III. Data şi cadrul general al scrierii cărţii

Au avut loc numeroase discuţii între cercetători cu privire la secţiunile care au fost scrise original de Habacuc şi nu există unanimitate cu privire la unitatea cărţii, la autorul ei sau la data când a fost scrisă. Singura referire istorică clară este la adresa caldeilor în 1:6, aşa încât prorocia este datată de obicei către sfârşitul secolului al 7-lea î.Cr., la scurtă vreme după bătălia de la Carchemiş (605 î.Cr.), când caldeii i-au înfrânt pe egiptenii conduşi de faraonul Neco în vadurile Eufratului şi au pornit spre V ca să-l supună pe regele Ioachim din Iuda.

Teoria lui Duhm şi C. C. Torrey că în loc de „caldei" (ebr. kasdim) ar trebui să citim „chitim", în sensul de „greci", a fost bazată pe textul problematic din 1:9 (ebr. lit. „înflăcărarea de pe feţele lor este îndreptată spre răsărit"). Acest text s-ar potrivi mai bine cu invazia lui Alexandru dinspre V (şi cu o datare a profeţiei în secolul al 4-lea î.Cr.) decât cu invazia lui Nebucadneţar dinspre N sau E. Dar textul din 1:9 este extrem de dificil; nu există nici o dovadă textuală pentru varianta „chitim" în 1:6; este preferabil să aderăm la datarea tradiţională.

IV. Mesajul proroculul

Unitatea temei poate fi observată în toată cartea, deşi nu putem şti dacă acest lucru se datorează „influenţei modelatoare a folosirii liturgice" (Irwin) sau faptului că este un singur autor. Habacuc se ocupă de problema morală a ridicării caldeilor de către Dumnezeu pentru a pedepsi poporul lui Iuda, când cruzimea şi barbaria lor sunt în contradicţie cu neprihănirea lui Dumnezeu. Răspunsul este dat în 2:4, unde se afirmă că aroganţa omului poartă în sine sămânţa ruinei sale, în timp ce omul credincios are asigurarea că va trăi în lumina favoarei lui Dumnezeu. Este clar că în acest pasaj citat adesea nu putem găsi sensul deplin al credinţei despre care vorbeşte Pavel (cf. Romani 1:17; Galateni 3:11; Evrei 10:38); de fapt, este îndoielnic că vreun cuvânt ebr. ar fi putut exprima credinţa despre care vorbeşte Pavel. Totuşi, NT oferă dezvoltarea legitimă a ideii prorocului prin intermediul traducerii din LXX, pistis.

Comentariul asupra cărţii lui Habacuc găsit în Sulurile de la Marea Moartă interpretează 1:4-2:20 numai în lumina sectei de la Qumran şi nu dă nici un indiciu cu privire la înţelesul prorociei. Deşi în 1:6 şi în altă parte citim „Aceasta înseamnă Chitim", nu există nici o sugestie că ar trebui corectat originalul „casdim".

BIBLIOGRAFIE
Comentarii de S. R. Driver, A. B. Davidson, J. H. Eaton şi seria standard. C. C. Torrey, „The Prophecy of Habakkuk", în Jewish Studies in Memory of George A. Kohut, 1935; W. A. Irwin, „The Psalm of Habakkuk", JNES 1, 1942, p. 10-40; W. F. Albright, „The Psalm of Habakkuk", în H. H. Rowley (ed.), Studies in OT Prophecy, 1950, p. 1-18; D. M. Lloyd-Jones, From Fear to Faith, 1953.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: