cartea lui Ezra



CARTEA LUI EZRA

I. Schiţa conţinutului

a. 1:1-11 Cirus le permite evreilor să se întoarcă din exil sub conducerea lui Şeşbaţar. 537 î.Cr.

b. 2:1-70 Registrul celor care s-au întors.

c. 3:1-13 Este ridicat altarul şi este pusă temelia Templului. 536 î.Cr.

d. 4:1-5, 24 Duşmanii împiedică lucrările până în vremea lui Darius.

e. 4:6-23 Alte împotriviri la construirea zidurilor cetăţii în timpul domniei lui Asuerus (Xerxes, 485-465 î.Cr.) şi Artaxerxe (464-424 î.Cr.) au avut ca rezultat un decret pentru încetarea completă a lucrărilor de construcţie.

f. 5:1-6:22 Reluarea construirii Templului la îndemnul profeţilor Hagai şi Zaharia. În ciuda protestelor adresate lui Darius, lucrarea este încheiată. 520-516 î.Cr.

g. 7:1-28 Ezra este trimis din Persia ca să impună respectarea Legii. 458 î.Cr.

h. 8:1-36 Călătoria lui Ezra şi sosirea lui în pace.

i. 9:1-10:44 Ezra şi evreii abordează problema căsătoriilor mixte.

În această schiţă se presupune că autorul a colectat exemplele de împotrivire în 4:6-23. Sunt unii care cred că Asuerus din v. 6 este Cambise (529-522 î.Cr.) iar Artaxerxe din v. 7 este uzurpatorul Gaumata, sau Pseudo-Smerdis, care a domnit câteva luni în 522-521 î.Cr. Dar subiectul la care se referă v. 7-23 este zidul cetăţii şi nu Templul, şi este probabil că daunele menţionate în v. 23 sunt cele despre care vorbeşte Neemia 1:3.

II. Autorul şi data scrierii

Vezi nota generală din *CRONICI, din care este probabil că a făcut parte cartea lui Ezra şi cea a lui Neemia. Potrivit tradiţiei, autorul este Ezra însuşi, dar unii susţin că data scrierii este în jur de 330 î.Cr.Fie că Ezra a fost sau nu editorul final, cap. 7-9 par să fie scrise de mâna lui şi o mare parte a acestei secţiuni este scrisă la persoana întâi singular. Relatarea din cap. 1-6 este compilată din documente scrise, care includ decrete (1:2-4; 6:3-12), genealogii şi liste de nume (2) şi scrisori (4:7-22; 5:6-17). Există două secţiuni care s-au păstrat în aramaică (4:8-6:18; 7:12-26). Limba aramaică era limba diplomatică din zilele acelea şi era potrivită pentru secţiunile care se ocupă cu scrisorile şi decretele care au circulat între Palestina şi Persia.

III. Credibilitatea

Nu există nici o dificultate în armonizarea documentelor care sunt găsite în cartea lui Ezra cu datele cunoscute din istoria seculară. Putem observa următoarele:

a. Decretul lui Cirus (1), în care-L recunoaşte pe Iehova, este în armonie cu referirile favorabile ale lui Cirus la zeităţi în scrierile contemporane. Acesta este un decret public, în termeni care să fie pe placul evreilor. Decretul oficial din 6:3-5 este scris în cronici şi dă dimensiunile maxime ale Templului pentru care regele era pregătit să ofere un ajutor financiar.

b. Se arată că din Hagai 2:18 aflăm că temelia Templului a fost pusă în 520 î.Cr., în timp ce Ezra 3:10 arată că temelia a fost pusă în 536 î.Cr. De fapt, atât de puţin s-a lucrat în perioada dintre cele două date încât este probabil ca trezirea spirituală să fi început cu o nouă ceremonie de punere a temeliei. Cronicile arată că pentru clădirile importante existau mai multe pietre oficiale de temelie.

c. Data venirii lui Ezra este legată de cartea lui Neemia şi este examinată separat în articolul *EZRA, de mai sus. Vezi de asemenea *NEEMIA, *ŞEŞBAŢAR, *ZOROBABEL.

IV. Cartea lui Ezra şi 1 Esdra

Esdra este echivalentul grec pentru Ezra şi Apocrifele noastre conţin 1 Esdra, o carte care este foarte asemănătoare cu Ezra, deşi există anumite diferenţe izbitoare. 1 Esdra cuprinde material începând cu 2 Cronici 35:1 până la sfârşitul cărţii lui Ezra, după care continuă cu Neemia 8:1-12. Istoria este încurcată. Astfel, Cirus permite întoarcerea sub conducerea lui Şeşbaţar, în timp ce Darius l-a însărcinat pe Zorobabel să meargă şi să construiască Templul şi cetatea; totuşi, în 5:70-73 afirmă că Zorobabel a lucrat în Iuda „cât timp a trăit Regele Cirus". Astfel, deşi o comparaţie a celor două versiuni poate fi utilă, dintre acestea cartea lui Ezra este fără îndoială versiunea cea mai credibilă. Faimoasa povestire despre cei trei păzitori vine din 1 Esdra 3.

BIBLIOGRAFIE
J. Stafford Wright, The Building of the Second Temple, 1958; L.W. Batten, Ezra and Nehemiah, ICC, 1913; J. M. Myers, Ezra, Nehemiah, AB, 1965; A. C. Welch, Post-Exilic Judaism, 1935; L. E. Browne, Early Judaism, 1920; K. Galling, „The Gola-list in Ezra ii/Neh. vii", JBL 70, 1951, p. 149 ş.urm.; F. D. Kidner, Ezra and Nehemiah, TOTC, 1979.

J.S.W.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: