cârmuitor



CÂRMUITOR. Acest titlu (gr. tetraarches, contractat tetarches) a fost folosit în gr. clasică pentru a indica un conducător peste a patra parte dintr-o regiune şi s-a aplicat în mod special la cele patru regiuni din Tesalia. Romanii au dat acest nume oricărui cârmuitor al unei părţi dintr-o provincie orientală. Când Irod cel Mare, care a domnit peste Palestina ca rege vasal al Imperiului Roman, a murit în anul 4 î.Cr., fiii săi s-au certat cu privire la testamentul tatălui lor. Apelul pe care l-au făcut la Cezar August a dus la împărţirea teritoriului între trei fii: Arhelau a fost numit *etnarh al Iudeii, Samariei şi Idumeii; Antipa a fost numit tetrarh al Galileii şi Pereii; iar Filip a fost tetrarh peste Batanea, Trachonitis, Iturea, Gaulanitis şi Auranitis, ţinuturi la NE de Marea Galileii. În NT substantivul „tetrarh" („cârmuitor") este folosit numai cu referire la Irod Antipa (Matei 14:1; Luca 3:19; 9:7; Faptele Apostolilor 13:1), iar în Luca 3:1 verbul înrudit este folosit pentru *Antipa, *Filip şi *Lisania, tetrarhul din Abilene.

BIBLIOGRAFIE
E. Schürer, HJP, 1, 1973, p. 336 ş.urm.; S. Perowne, The Later Herods, 1958.

D.H.W.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Cele mai citite articole: